INTERVIU / Jānis Mažeiks, ambasadorul UE: „Cred că ceea ce a fost dificil în RM a fost absența unei înțelegeri comune asupra direcției în care țara vrea să se îndrepte”

Pe 29 iunie, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, E.S. Jānis Mažeiks a fost în vizită la Ungheni. A avut o agendă foarte plină cu evenimente. Ne-a acordat și un interviu. 

– Sunteți pentru prima dată la Ungheni…

Da.

– Cum vi s-a părut Ungheniul din primele minute?

În primul rând văd că este un oraș frumos și curat, iar în al doilea rând, m-am bucurat foarte mult să văd și un panou în Ungheni dedicat Programului „EU4Moldova: Regiuni cheie”. Acesta este un proiect esențial pentru noi, deoarece avem doar două regiuni cheie în Republica Moldova – Ungheni și Cahul.

– Deja de doi ani se implementează la noi proiectul EU4Moldova. Mai sunt alți 3 ani. Cum vedeți orașul Ungheni peste 3-5 ani?

În primul rând, aștept ca acest proiect, după implementare, să ofere cetățenilor din Ungheni beneficii tangibile. În al doilea rând, ne așteptăm ca regiunea, la acea etapă, să asigure un impuls suplimentar, astfel încât să se poată, în mod independent, nu numai să se dezvolte în continuare, dar și devină model pentru alte regiuni, având în vedere că a beneficiat de acest sprijin suplimentar din partea Uniunii Europene. Și, bineînțeles, vor crește capacitățile oamenilor de aici de a participa și la alte proiecte ale Uniunii Europene care nu sunt axate în mod special pe Ungheni. Ținând cont de faptul că majoritatea proiectelor noastre nu sunt alocate doar unei anumite regiune, ci sunt, mai degrabă, de importanță pentru diferite domenii, cum ar fi proiectele pentru Grupul de Acțiune Locală, proiectele pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii.

– Guvernarea actuală cu pași rapizi merg spre integrarea țării noastre spre Uniunea Europeană. Ultimul eveniment: țara noastră a obținut statutul de țară candidată a UE. Dar mai este o cale lungă pentru ca țara noastră să ajungă membră a Uniunii Europene. De câți ani am putea vorbi aici?

Sunt unele aspecte care este evident că vor necesita timp, de exemplu, unul dintre domeniile în care e nevoie de rezultate și progrese semnificative este curățarea sistemului judiciar și combaterea corupției. În prezent, Republica Moldova, a demarat acest proces prin verificarea prealabilă a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și a membrilor Consiliului Superior al Procurorilor. Acesta este un proces care a fost realizat în mod similar în Albania, unde a durat 5 sau 6 ani, iar procesul a durat nu pentru că nu s-ar fi dorit ca acesta să decurgă mai rapid, ci pentru că procesul necesită timp.

Un alt proces de care Republica Moldova are nevoie pentru a progresa este parcursul de țară candidată la Uniunea Europeană, ce se va desfășura în funcție de voința  Guvernului, guvernelor succesoare, și în primul rând – a poporului, pentru că dacă va exista consensul că indiferent de cum se schimbă guvernul, cetățenii Republicii Moldova doresc să facă schimbările necesare pentru a deveni membri ai Uniunii Europene, atunci procesul va fi mai rapid. Dacă, pe de altă parte, vor exista impedimente în viitor, atunci acest proces poate încetini.

– De ce ar avea nevoie Uniunea Europeană de o țară atât de săracă precum Republica Moldova?

Uniunea Europeană nu urmărește interese proprii, întrucât Uniunea Europeană este o comunitate bazată pe valori. Iar una dintre aceste valori este că Uniunea Europeană este deschisă țărilor care sunt europene și care sunt pregătite să împărtășească aceleași valori și doresc să se alăture acestei comunități. De asemenea, este vorba și de valoarea solidarității, întrucât activitatea noastră în Republica Moldova, ca și în alte țări sărace, se bazează pe valoarea solidarității și nu pe un interes anume. Respectiv, această solidaritate este independentă de faptul că o țară dorește să adere la UE sau dorește să fie mai aproape de UE, este vorba mai degrabă de nevoi.

Dar, bineînțeles, există și anumite motive de interes. Mai întâi de toate, Uniunea Europeană este un proiect al păcii. În trecut, multe dintre statele membre ale Uniunii Europene au fost în război unele cu altele, iar această integrare a fost modalitatea prin care țările europene au reușit să lucreze împreună și să evite războaiele. Extinderea Uniunii Europene este, de asemenea, o modalitate prin care acest proiect de pace poate cuprinde mai multe țări, astfel încât acest tratat de pace să se extindă.

Și, în final, ceea ce deja am menționat este că Uniunea Europeană depune eforturi pentru a diminua discrepanțele dintre cele mai bogate și cele mai sărace țări din cadrul Uniunii Europene, prin acordarea de asistență sporită țărilor mai sărace. Și aici este vorba și de interesul economic, deoarece, spre exemplu, atunci când țara din care provin, Letonia, și-a început parcursul spre Uniunea Europeană, situația noastră era asemănătoare cu cea în care se află în prezent Republica Moldova – PIB-ul țării pe cap de locuitor reprezenta 33 % din media Uniunii Europene. În prezent, după ce Letonia este deja membră a Uniunii Europene timp de mai mulți ani, PIB-ul a ajuns la 70% din această medie și este în creștere. Acest lucru oferă, bineînțeles și noi oportunități pentru producători, deoarece oamenii cu venituri mai mari pot achiziționa mai multe produse din alte țări. Producătorii din țările mai bogate sunt, prin urmare, interesați ca țările mai sărace să devină mai bogate.

– Republica Moldova are 30 de ani de independență, însă spre așteptarea multora se dezvoltă foarte greu. Care ar fi cauza – e de vină guvernarea care vine și pleacă sau sunt și alte motive?

Cred că ceea ce a fost dificil în Republica Moldova a fost absența unei înțelegeri comune asupra direcției în care țara vrea să se îndrepte. Sper ca acest statut de țară candidată să constituie un proiect unificator care să mobilizeze țara și poporul său pentru a se apropia de această comunitate, care nu este doar democratică, care nu doar protejează drepturile omului, ci și promovează prosperitatea oamenilor. Consider că depinde de oameni să constate acest lucru. Presupun că majoritatea moldovenilor au fost în țările membre ale Uniunii Europene, prin urmare, aceștia își pot pune întrebarea: „Este ceva din care vrem să facem parte?”. Din punctul meu de vedere, cred că răspunsul este destul de evident că acesta poate fi mecanismul prin care se poate răspunde la dificultățile pe care țara le întâmpină de mulți ani.

– Este amenințată Republica Moldova de războiul ruso-ucrainean?

Republica Moldova este în mod evident afectată de războiul din Ucraina, pentru că este cert că dumneavoastră sunteți afectați de războiul care se desfășoară în țara vecină. Dar nu văd nicio amenințare imediată pentru Republica Moldova. Uniunea Europeană sprijină atât Republica Moldova, cât și Ucraina. Pentru Ucraina, sprijinul este direcționat spre supraviețuire și învingerea războiului, iar pentru Republica Moldova – spre consolidarea reformelor pe care aceasta le întreprinde și sprijinirea refugiaților care se află aici.

– Cum ați văzut dumneavoastră implicarea Republicii Moldova în gestionarea crizei refugiaților?

În primul rând, a fost cu adevărat remarcabil modul în care au fost găzduiți refugiații aici, în Republica Moldova. Nu vezi prea des ca 90 – 95% dintre refugiați să fie adăpostiți de familii. Uniunea Europeană și statele sale membre au oferit sprijin chiar din prima zi. Inițial, a fost vorba de suport foarte practic, cum ar fi asigurare de corturi, generatoare și produse medicale, dar, pe măsură ce această criză imediată a fost gestionată, iar fluxul de refugiați este acum destul de organizat, acest sprijin se concentrează mai mult pe alte domenii. De exemplu, este vorba de finanțare pentru refugiați, alocații prin intermediul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), finanțare pentru familiile gazdă prin intermediul Programului alimentar mondial al ONU, sprijin pentru stabilirea refugiaților în statele membre ale Uniunii Europene. De asemenea, este oferit sprijin pentru sporirea rezilienței Republicii Moldova: de exemplu, consolidarea capacităților de securitate cibernetică a țării sau sprijinirea proiectelor de combatere a dezinformării. În același timp, am extins sprijinul pentru guvern. De exemplu, au fost alocate fonduri suplimentare pentru sprijinul bugetar acordat Republicii Moldova, având în vedere dificultățile economice care decurg din situația legată de războiul din Ucraina.