Călărășeanca Cristina Smolenschi deține, la moment, prima plantație de șofran certificat ecologic din țară

Șofranul rămâne a fi cel mai scump condiment din lume, considerat „aurul roşu” al gastronomiei, a cărui aromă, chiar şi în cantităţi mici, schimbă complet gustul unui preparat culinar. Acest lucru îl fac să fie nu doar cel mai preţios condiment, ci şi cel mai scump aliment, mai scump chiar decât caviarul sau oţetul balsamic.

În Moldova nu se cultivă șofran pe scară largă, iar printre puținii producători care s-au aventurat să-l planteze se numără și Cristina Smolenschi, o tânără entuziastă din orașul Călărași care, la cei 30 de ani ai săi, deține prima plantație de șofran certificat ecologic din țară. Plantația este situată pe un deal din apropierea satului Sipoteni.

Lumea de la Călărași o cunoaște pe Cristina Smolenschi pentru implicarea în diverse proiecte investiționale, pentru colecția de mii de timbre poștale pe care o are, iar șirul poate continua.

Pasiunea pentru agricultură o are de la bunicii săi. „Am crescut alături de bunici, iar ei au avut mereu grijă să prelucreze terenurile, să cultive porumb,  viță de vie etc., molipsindu-mă și pe mine de pasiunea pentru agricultură”, povestește ea, după care mai adaugă: „Pentru prima dată am văzut o plantație de șofran în Norvegia în anul 2012, când am mers la studii acolo printr-un program pentru tineri și studenți. M-am îndrăgostit iremediabil de aceste plante și mi-am promis că voi dezvolta și eu o astfel de afacere la mine acasă. Conștientă că în Moldova nu este cultivat pe larg șofranul, nu m-am lăsat de vis și l-am dus, în ciuda tuturor greutăților, până la capăt. M-am pomenit în situația de a fi un fel de ”deschizător de drumuri”, mai ales la capitolul certificare ecologică”.

Calea spre apariția companiei „Soffirani” a durat 10 ani

Tânăra povestește că a fost un drum destul de greu mai ales din cauza neîncrederii celor din jur, care se uitau sceptic la inițiativa ei, inclusiv pentru acea lipsă de experiență în agricultură. „Cel mai greu mi-a fost atunci când am mers de una singură în Franța, de unde am adus materialul săditor. Apoi a urmat certificarea plantației, o multitudine de barierele birocratice pe care le-am întâmpinat, iar într-un final am depus eforturi ca să plantez bulbii, să-i cresc și să-i cultiv corespunzător. A fost un început dificil, dar mă bucur că am perseverat și nu am lăsat garda jos”, spune ea.

Momentul în care a decis că e timpul să se apuce de cultivat șofran a fost perioada din anul 2020, atunci când s-a trecut la munca de la distanță din cauza pandemiei.

A căutat material săditor peste hotare, solicitând oferte de la mai mulți producători din Europa. „Producătorul de la care am ajuns să cumpăr bulbii se afla tocmai în Franța, iar după câteva luni de discuții, am mers încolo, nefiind speriată de distanța mare și nici de  greutățile pe care le-aș fi putut întâlni pe drum”, își amintește tânăra. Astfel, s-am întors acasă cu 10 mii de bulbi de șofran.

E nevoie de un teren special pentru șofran

La înființarea unei culturi de șofran este foarte important solul în care alegi să înființezi cultura, susține Cristina Smolenschi. Acesta trebuie să fie argilos și expus la soare. „Am făcut și cursuri în agricultură ecologică de unde am învățat despre normele generale de producere eco”, spune ea.

Bulbii i-a plantat cu mâna în luna august, împreună cu toată familia pe o suprafață de jumătate de hectar pe care o arendează de la o gospodărie țărănească.

Iar când a văzut  prima floare, Cristina spune că a simțit o binecuvântare și recunoștință față de toți oamenii care au ajutat-o la înființarea plantației. „Strângerea șofranului necesită efort, dar este o ocupație splendidă”, a menționat tânăra.

Florile, din care se obține stigmatul, se culeg în primele ore ale dimineții, sau seara, când sunt puțin mai închise. Se extrag manual cele trei filamente din interiorul florii, acordânu-se o atenție deosebită petalelor. Din prima cultură a reușit să adune 92 de grame de șofran. „Am uscat stigmatele tradițional, în condiții naturale, pentru a nu-și pierde din proprietăți. Le-am lăsat într-o cameră cu umiditatea redusă, la temperatura de 28-30 de grade Celsius, așa cum mi-a recomandat producătorul din Franța”, a specificat Cristina.

Planuri…

În anul 2023, Cristina intenționează să extindă suprafața cultivată, pentru că bulbii se vor înmulți și astfel ea va putea să-i răsădească. I-ar plăcea, pe viitor, să reușească să producă săpun natural cu șofran, ulei esențial din florile de șofran, dar și multe alte produse interesante. „Îmi doresc să pot să atrag și ceva fonduri pentru a mă dezvolta, însă, deocamdată multe legi și proiecte menite să ofere suport afacerilor în țară încă nu sunt adaptate realităților. Chiar dacă avem mai mulți producători de șofran, cultura oficial nu este înregistrată, iar persoanele gata să cultive această cultură nu pot obține suport”, a conchis dânsa.

De menționat că, șofranul conține fier, proteine, curcumina – este cel mai puternic antiinflamator natural, antioxidant cu efecte anti-cancer și antivirale -, uleiuri volatile, sodiu, potasiu, vitaminele B1 și B2, fitohormoni, este apreciat ca și medicament, datorită componentei sale și a proprietăților terapeutice, cunoscute încă din antichitate.

Doina Harea