Descoperire neaşteptată pentru istoria oraşului Călăraşi

Chiar la intrarea în primăria oraşului Călăraşi, pe un panou, stă scris: „la 28 septembrie 1794, domnitorul Moldovei Mihai Șuțu, semnează Domnescul Hrisov prin care actualul Călărași obține statut de târg”. Această dată apare în mai multe surse despre istoria oraşului Călăraşi, dar în afară de nişte înscrieri prin diverse izvoare, călărăşenii nu au putut vedea un act ce ar confirma veridicitatea datelor respective.

Aşa că angajaţii Muzeului de Istorie şi Etnografie „Dumitru Scvorţov-Russu” au început a căuta documente, apelând inclusiv şi la diverse platforme on-line. Mare i-a fost mirarea muzeografului Iacob Mândrescu, care, a descoperit o adevărată „comoară” pe un site administrat de la Moscova. Printre o multitudine de acte fotografiate şi postate aici, se regăsesc documente preţioase legate de istoria Călăraşilor.

„Cel mai vechi act despre Moşia Tuzarei (astăzi oraşul Călăraşi) este un hrisov domnesc de la 1432. Din poze observăm că documentul s-a păstrat relativ bine pentru vechimea pe care o are. Este un act foarte preţios, care ar trebui valorificat”, povesteşte muzeograful. Potrivit lui, pe lângă acest hrisov, colecţia de documente mai atestă şi hărţi de la 1500, planul aşezării, dar şi alte atestări de valoare istorică deosebită, cum ar fi nume de personalităţi ale acelor vremuri, nume de boieri etc.

Se pare că actele au ajuns la Moscova în perioada sovietică, de rând cu sumedenie de documente care au fost confiscate în acea perioadă. Acum angajaţii muzeului intenţionează ca, de comun cu administraţia publică locală, să întocmească demersuri pentru a putea solicita replici fidele ale documentelor respective, astfel încât să poată fi expuse la loc de cinste în muzeu.  Totodată, documentele vor fi traduse şi vor putea fi oferite ca suport în şcolile din oraş, acolo unde se studiază istoria localităţii.

„Călăraşiul a trecut prin perioade istorice care şi-au pus amprenta asupra locului. Datorită aşezării geografice favorabile, care făcea legătura între Odesa şi Iaşi, pe la 1930 târgul era populat în proporţie de 76% de către evrei. Lucrul respectiv este inclus în recensământul făcut de români la 1930. Târgul a devenit cunoscut mai ales pentru zona agrară şi cea forestieră din împrejurimi. Avem multe lucruri nedescoperite din istoria locală, dar, cu eforturi comune, încet-încet le putem scoate din anonimat”, este de părere Iacob Mândrescu.

Doina Harea