Satule, cîntec de dor. Aşa să fie şi pentru cei ce aspiră la un loc în Consiliul raional?

dezbateri electorale, consiliul raional, Ungheni, candidaţi
Imagine:unimedia.md

Doisprezece concurenţi electorali – zece partide politice şi doi candidaţi independenţi – s-au inclus în competiţia pentru Consiliulul raional. Promisiuni sînt multe, proiecte de viitor – la fel. Ce cred candidaţii la funcţia de consilier raional despre satele noastre? Care sînt soluţiile de revigorare a acestora şi care ar trebui să fie, în acest sens, rolul Consiliului raional?
Sînt întrebări, la care au încercat să răspundă concurenţii electorali, prezenţi la dezbaterile organizate de „Expresul de Ungheni” pe 23 mai curent.
Titu Armaşu,  Partidul Pentru Neam şi Ţară:
Cu părere de rău, satul, cum a fost, aşa şi este uitat, este lăsat în voia soartei. Se fac numai promisiuni şi atît. În campaniile electorale, toate partidele învaţă o poezie frumoasă, pe care tot o spun. După alegeri însă vedem că promisiunile şi acea poezie frumoasă se transformă într-un cîntec de blestem.
Partidul „Pentru Neam şi Ţară”, împreună cu „Mişcarea Populară AntiMafie”, îşi propune ca, pentru început, să condamnăm mafia şi corupţia. Cred că de aici va porni dezvoltarea satelor – stîrpind mafia şi corupţia. Noi venim cu această lozincă şi ne vom strădui să facem acest lucru. Cei ce vor să trăiască într-o ţară liberă ne vor susţine şi noi, la rîndul nostru, îi vom susţine în  ceea ce vor propune ei.
Alexei Filimon, candidat independent:
Atît prin profesia mea de agronom, prin activitatea pe care am desfăşurat-o la sat, inclusiv ca primar în ultimii patru ani, am demonstrat prin fapte concrete că sînt pentru sat. Am reuşit să fac multe. Esenţa este restabilirea adevărului social, realizarea vectorului economic spre revitalizarea economiei reale.
Consiliul raional are nişte obligaţii specifice lui, de coordonare. El nu este obligat să rezolve nemijlocit problemele localităţii, nu este obligat să dea un accent mai mare sau mai mic localităţilor rurale. Dar trebuie să ţinem cont că veşnicia s-a născut la sat. De aceea şi sînt aici. Mă oblig să acord atenţia necesară localităţilor rurale. Candidez nu pentru putere, ci pentru slujire omului muncitor. Eu am apărat şi voi apăra intersele oamenilor.
Violeta Petre, Partidul Popular Creştin Democrat:
De la denumirea partidului pe care îl reprezint vine şi platforma noastră: pentru popor, aproape de popor, cu frică de Dumnezeu, şi nu în scopuri personale. Un prim punct care ar sta la baza celorlalte ar fi consolidarea tuturor forţelor sănătoase pentru dezvoltarea locală şi regională. Este importantă stoparea războiului dintre partide. Trebuie să înţelegem că, atunci cînd devenim consilieri raionali, reprezentăm raionul, mai puţin partidul.
Astăzi nu putem vorbi de o dezvoltare la sat, din moment ce nu avem drumuri, nu avem apă de calitate. Mai trebuie de chibzuit înainte de a închide şcolile, căci drumurile nu ne permit să deplasăm copiii în satele vecine. Trebuie să ne axăm pe dezvoltarea agriculturii, ţinînd cont de specificul fiecărei zone. Businessul mic şi mijlociu trebuie susţinut. Fiecare primărie trebuie să aibă şi un grup de iniţiativă sau un ONG bine antrenat în a atrage investiţii. Consiliul raional este veriga care să coordoneze toată această activitate.
Vasile Iucal, Partidul Liberal:
Satul, ca să-şi rezolve problemele, trebuie să activeze ca o întreprindere, să-şi realizeze singur bugetul, să-l gestioneze singur. Iar menirea Consiliului raional trebuie să fie doar de coordonare. Cum se poate soluţiona această problemă? Pe două căi. În primul rînd, depinde de legislaţia în vigoare pe care o avem în domeniul satului şi agriculturii. În al doilea rînd, de capacitatea consiliilor locale şi a primarului de a gestiona resursele din teritoriu. Noi nu avem o legislaţie care ar permite nişte investiţii mai mari în agricultura noastră. De exemplu, străinii nu au dreptul să cumpere pămînt în R.Moldova, ceea ce limitează foarte mult venirea încoace a investiţiilor. O altă cale ar fi sprijinirea de către stat, prin diferite pîrghii, a deschiderii întreprinderilor mici de prelucrare. Astăzi, de fapt, ce face ţăranul? Produce şi vinde la piaţă cu amănuntul. Intermediarii sînt cei ce se îmbogăţesc. Deoarece sîntem la frontieră, o soluţie pentru satele noastre este colaborarea transfrontalieră prin proiecte, aducerea investiţiilor europene. Asemenea proiecte sînt foarte multe. Cu părere de rău, primarii noştri nu totdeauna le accesează. O soluţie foarte importantă care ar putea crea foarte multe locuri de muncă ar fi promovarea turismului în zonă. Inventivitate avem îndeajuns. E nevoie şi de ajustarea legislaţiei.
Oleg Malachi, Partidul Democrat din Moldova:
Eu sînt optimist. Din punctul meu de vedere, se observă deja o tendinţă foarte bună de dezvoltare a satului. Mulţi tineri se reîntorc acasă, la ţară, şi îşi construiesc case noi acolo. Am optat mereu ca investiţiile pentru dezvoltarea businesul mic şi mijlociu să fie îndreptat spre sate. Mă miră faptul că în sate încă nu s-au renovat punctele de colectare, de păstrare, de amabalare a producţiei agricole, nu există încă secţii de prelucrare a materiei prime. Ar fi bine ca acestea să existe în fiecare sat. În ceea ce priveşte drumurile, gazificarea – sînt foarte importante şi e regretabil că problemele respective încă nu au fost soluţionate. Sîntem, totuşi, în secolul XXI! Eu pledez pentru o autonomie mai mare a autorităţilor locale, căci acum primarul este pus în situaţia de a umbla cu cerşitul. Dacă ar avea această autonomie, cu siguranţă multe probleme ar putea fi rezolvate mai simplu. Deci, apa, drumurile, canalizarea, un centru de sănătate, o şcoală, o grădiniţă – acestea reprezintă lucrurile primordiale de care ar trebui să dispună o localitate rurală şi de care ar trebui să se îngrijească autorităţile locale.
Lilia Scurtu, Partidul Liberal Democrat din Moldova:
Noi pledăm ca cei ce vor veni în Consiliul raional să aibă o atitudine echidistantă şi egală pentru fiecare sat, indiferent ce partid reprezintă primarul. Proiectele ce ţin de descentralizarea administraţiei publice locale, care se vor derula în continuare, sînt destul de bune. Noi cunoaştem care este situaţia la sate, cît de complicată este. E nevoie de specialişti la sate în toate domeniile, trebuie să existe un program de atragere a tinerilor specialişti aici. Oamenii au nevoie de susţinere. O ţară este prosperă dacă are sate prospere. PLDM optează pentru susţinerea satelor noastre, ca aici să existe aceleaşi condiţii ca la oraş. În programul electoral al partidului nostru sînt prevăzute numeroase acţiuni, menite să îmbunătăţească viaţa la sate. Există multe programe de finanţare, trebuie doar să fim inteligenţi, ca să putem atrage fonduri străine. Pledăm pentru a realiza un proiect mare ce ţine de dezvoltarea sistemului de apeducte şi canalizare. Încă nu este rezolvată problema de evacuare a deşeurilor. Trebuie să acordăm o atenţie sporită şi dezvoltării turismului la ţară, dezvoltării serviciilor medicale la sat, promovării reformelor europene.
Mihail Ţurcanu, Partidul Popular Democrat din Moldova:
Nu s-a făcut şi nici de acum înainte nu se va face nimic în sate, pînă cînd la conducerea ţării nu vor veni oamenii patrioţi ai acestui pămînt, persoane care se vor întoarce cu faţa la oamenii de la ţară. Noi putem să vorbim de raion în general şi de oraş foarte mult, dar totul vine de la sat. Nu există transparenţă în administraţia publică locală, oamenii nu ştiu cum se cheltuie banii publici, adică ai lor. Cred că nu trebuie să trăim cu trecutul, dar cu viitorul.
Pînă în 1990, Moldova era considerată o ţară înfloritoare, care se hrănea pe ea şi hrănea cîteva republici. Unde e acea bogăţie, pentru care a muncit poporul? Îmi pare rău că acum, înainte de alegeri, cu toţii vorbesc şi promit multe. Partidul pe care îl reprezint este format de cîteva luni şi pot să spun că nu este implicat în toate murdăriile şi dezastrul care se face în fiecare zi. Cu părere de rău, acum cineva se foloseşte de munca noastră de cîndva. Eu cred că, pentru a schimba ceva, ar trebui ca toţi consilierii care activează în consiliul raional să uite din ce partid fac parte şi să se întoarcă cu faţa spre populaţia de la ţară.
Haralambie Chirilov, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova
Republica Moldova este o tară agrară şi de aceea o mare atenţie trebuie de acordat satului. Majoritatea dintre noi sîntem de la sate şi ar trebui să ne doară situaţia în care se află astăzi satele noastre. Noi toţi venim cu programe frumoase, vedem aceleaşi probleme, parcă am avea cu toţii acelaşi scop. Şi totuşi, spre deosebire de celelalte formaţiuni politice, Partidul Comuniştilor realizează ceea ce promite. Poate că uneori nu reuşeşte totul absolut, dar în proporţie de 60-70 % cu siguranţă. Cu părere de rău, asta nu se întîmplă la partidele de dreapta. Mai mult ne joacă festa cei de sus, dar şi cei locali. Ce s-a făcut în ultimii patru ani? Nimic. Trebuie de făcut programe mai puţin pompoase, dar care să poată fi realizate. Noi, Partidul Comuniştilor, am început pentru sate să facem multe, am avut programele noastre pe care vrem să le continuăm. Vom face ceea ce am mai făcut. Nu sînt de acord cu ceea ce se întîmplă în prezent. Noi neapărat vom fi la putere şi vom merge înainte, vom realiza ceea ce ne-am propus.
LUCIA BACALU:Ochire retrospectivă asupra listelor electorale pentru Consiliul raional. Vîrsta medie a candidaţilor Partidului Pentru Neam şi Ţară este de 52 de ani. Care e motivul? Nu aveţi nevoie de tineri?
Titu Armaşu: E nevoie, în primul rînd, de experienţă. Criteriul de bază după care ne-am condus a fost profesionalismul. Avem şi tineri în echipă, dar ne dorim să-i creştem, să-i învăţăm să deprindă lucrurile bine. Optăm pentru calitate în toate.
LUCIA BACALU: Ce v-a făcut pe dumneavoastră să candidaţi la funcţia de consilier raional independent?
Alexei Filimon: Eu cred că sînt cel mai potrivit, pentru că cel mai bun echilibru în Consiliul raional pot să-l facă persoanele independente. Partidele fac doar bîlciuri şi polemici ascuţite.
LUCIA BACALU: Pledaţi de ani buni pentrru egalitatea genurilor, dar în lista PPCD pentru Consiliul raional numărul bărbaţilor depăşeşte exact de două ori pe cel al doamnelor. Care e motivul?
Violeta Petre: Nu este nici un motiv. Pur şi simplu, în listă se regăsesc doamnele care şi-au dat acordul, care au dorit şi care au putut să participe în campania electorală. Dar pe primele locuri ne-am străduit să fie o egalitate de genuri.
LUCIA BACALU: Din 35 de candidaţi ai Partidului Liberal la funcţia de consilier raional se regăsesc doar patru femei. Aveţi ceva împortiva lor?
Vasile Iucal: Nu sîntem deloc împotriva femeilor. Dovadă este faptul că la funcţia de primar al oraşului Ungheni am promovat o doamnă. Din păcate, la ora actuală, asta este dorinţa de implicare a femeilor în politică.
LUCIA BACALU: Numărul maxim de candidaţi în Consiliul raional este de 40. PDM, fiind un partid puternic la ora actuală, are, totuşi, 36 de candidaţi. Nu aţi reuşit să mai găsiţi încă patru?
Oleg Malachi: Haideţi să fim sinceri: nici o formaţiune nu va obţine toate mandatele în consiliu şi atunci de ce trebuie să trişăm şi să înaintăm obligatoriu numărul maxim de candidaţi? Noi avem 36 de candiaţi şi toţi sînt foarte buni.
LUCIA BACALU:Lista candidaţilor PLDM este formată, practic, din directori. Nu credeţi că e cam riscant, ţinînd cont de experienţa PCRM, care avea, acum cîţiva ani, tot foarte mulţi şefi?
Lilia Scurtu: Avem cei mai buni şi cei mai puternici specialişti. Pentru ca să obţinem succese cît mai frumoase, e nevoie de un management corect, de aceea în listă se regăsesc mulţi conducători. Rolul nostru este de face politici şi de a le pune în practică.
LUCIA BACALU:De ce în lista Partidului Popular Democrat majoritatea candidaţilor sînt şomeri?
Mihail Ţurcanu: Noi nu putem să alegem un consilier care nu are posibilitatea să se prezinte la şedinţele consiliului din cauza serviciului. Am selectat oameni care doresc să schimbe situaţia, să aibă mai mult timp pentru a lucra la rezolvarea problemelor.

LUCIA BACALU:În lista PCRM vedem aceleaşi feţe. Nu aţi putut găsi şi persoane noi care să vă reprezinte?
Haralambie Chirilov: Sînt aceleaşi feţe, în primii zece avem trei foşti deputaţi în Parlament, cu o mare experienţă. Iar noi ne-am orientat să avem profesionişti din toate domeniile. Se ştie că profesionalismul nu apare peste noapte, de ce să luăm persoane noi, fără experienţă?


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de YouTube și de Facebook 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *