FOTO / La muzeul de pe strada ”Prutului” din Ungheni. De la bustul lui Ștefan cel Mare, la bustul lui Lenin și fotografia lui Dodon

De zece ani, Gheorghe Odovicenco din Ungheni și-a creat acasă un muzeu. Chiar de la poartă, cel care întâmpină oaspeții este Vladimir Ilici Lenin, sau mai bine zis – bustul lui. După care, pe pereții casei sunt agățate mai multe busturi, de diferite mărimi. Printre acestea se găsește și bustul nou-nouț al lui Ștefan cel Mare, care, încă, era învelit în peliculă. ”E nou încă”, ne spune bărbatul de 74 de ani, după care mai adaugă: ”Și mă tem să nu mi-l fure”.

A costat bustul lui Ștefan cel Mare – 200 lei.

Muzeul este amplasat într-o anexă a casei. Iar până a ajunge în odaia cu toate felurile de exponate, Gheorghe Odovicenco ne-a povestit despre pasiunea lui și dragostea pentru istorie. Și anume pasiunea pentru istorie l-a determinat să își creeze acest muzeu. Primul exponat l-a cumpărat în 1955, dar accent mai mare a pus abia prin 2010. ”Am ieșit la pensie și nu aveam ocupație”, ne-a spus dânsul.

De altfel, toate cărțile pe care le are, dar are o bibliotecă destul de mare și bogată, sunt cu tematică istorică.
Muzeul de pe strada ”Prutului” conține sute de obiecte, și mari, și mici, de la insigne, ziare ce datează din anii 90,  epoleți, fotografii ale președinților, începând cu Mircea Snegur și terminând cu Igor Dodon și ale domnitorilor, până la drapele ale diferitor țări, televizor minuscul (care încă mai lucrează), ceasuri și chiar un patefon, la care mai ascultă muzică.

”De unde ați luat toate aceste exponate?”, întreb. ”Le-am cumpărat”, îmi spune bărbatul.  ”Și nu vă pare rău să dați bani pe ele?”, urmează o altă întrebare. ”Ia zi-mi, te rog, dacă am cumpărat o sticlă cu coniac și am baut-o care e folosul? Sau dacă mă duc la o zi de naștere sau o nuntă, dau banii mănânc și nimic nu se vede.  Aici măcar se vede rezultatul”, răspunde Gheorghe Odovicenco.

Potrivit bărbatului, unele lucruri l-a costat doar… o sticlă cu coniac. Acesta a fost prețul unui bust de-al lui Lenin. ”Am văzut bustul lui Lenin aruncat printre fiare la calea ferată. Am întrebat lucrătorii de acolo de ce îți bat joc de el. Și ei mi-au zis că dacă îl vreau, să-l iau, pentru o sticlă și, desigur, că l-am luat”, își amintește bărbatul. Iar cel de-al doilea bust, căci are două și ambele sunt la poartă, l-a găsit printre obiectele vechi la un prieten de-al său. Și l-a luat. ”Mă doare sufletul atunci când văd că unele obiecte sunt aruncate, astfel ele se pierd”, mai spune el.
Totodată, Gheorghe Odovicenco mai spune că a vrut să cumpere și bustul lui Stalin, dar îl costa prea scump, vreo 3-4 mii de lei și, nu l-a cumpărat. Pe patefon a plătit 1000 lei, de altfel, este și cel mai scump obiect din colecția sa.
După ce ne-a făcut o incursiune din istoria muzeului, ne-a invitat și în casă. Pe pereți sunt agățate diferite insigne, de ordinul sutelor. Întrebat câte le are, bărbatul a refuzat să ne spună. Dar ne-a asigurat că le cunoaște numărul, plus la aceasta și le are fotografiate pe fiecare în parte, așa, pentru orice eventualitate.
Desigur, nu am ezitat să-l întreb cui îi va lăsa toată această moștenire. ”Feciorului, care la fel e pasionat de istorie și nepotului”, ne-a spus. Și l-am mai întrebat de ce predomină mai mult obiectele din URSS. ”Pentru că nimeni nu mai are nevoie de aceste lucruri și le aruncă”, ne-a răspuns bărbatul.
Gheorghe Odovicenco a lucrat timp de 45 de ani la Postul Vamal din Ungheni.

Autor (articol, foto): Natalia Junghietu