A nins în aprilie. A fost un stres pentru culturile agricole

La finele săptămânii trecute, pe neprins de veste sau, cum s-ar zice, tronc-hodoronc, în mijloc de primăvară, a început a ninge. Vânturi puternice, nămeți, drumuri blocate, copaci la pământ…
S-ar fi părut că speranțele agricultorilor la un an bun și roditor au fost spulberate. Unde mai pui că, în doar două zile, pe 21 și 22 aprilie, au fost înpotmolite în nămeți viile înmugurite, livezile înflorite și câmpurile înverzite.
”Așa ninsori puternice în luna aprilie nu am mai văzut de când sunt. Ce să vorbesc de mine, dacă oamenii care au câte 80-90 de ani spun același lucru”, a menționat Gheorghe Răscoală,  agricultor din Mileștii Nisporenilor.
Dânsul a recunoscut că s-a speriat de stihia care s-a dezlănțuit. În acele zile, gândurile îi erau la livezile sale de prun, cais și măr, care se întind pe zeci de hectare. ”Oare vor rezista copacii la frig?
Oare voi mai culege prune, caise, mere?”, se tot întreba agricultorul.
La patru zile după intemperie, l-am surprins pe Gheorghe Răscoală calm și împăcat cu sine. Nu a fost să-și vadă livada. Speră, totuși, că e bine. ”Toate sunt în voia Domnului. Nu putem să ne batem cu natura. Eu sunt optimist din fire și sper că livezile mele nu au avut prea mult de suferit, mai ales că nu au fost temperaturi mai joase de zero grade”, a mărturisit dânsul.
L-am contactat și pe un alt agricultor, dar din raionul Călărași deja, Tudor Aghenie din Sadova, proprietarul unei plantații de viță de vie, soiuri de masă. ”Nici nu vreau să merg pe deal, în vie. În primul rând, pentru că e glod. În al doilea rând, pentru că nu vreau să-mi stric dispoziția”, a spus dânsul.
Potrivit lui, tufele de viță de vie dăduseră deja primii muguri. Totuși, agricultorul încearcă să fie optimist. ”Omătul a fost mare, dar înghețuri semnificative nu au fost și asta mă face să cred că a scăpat via mea”, a explicat.
”A fost un stres pentru toate culturile agricole”, a făcut o remarcă și Iurie Vrabie, conducătorul unei întreprinderi agricole din Valea Mare, Ungheni. Gospodăria sa, însă, a scăpat fără pierderi, căci este axată pe culturile cerealiere și legumicole, care sunt cele mai rezistente la ger.
Pericolul înghețurilor, totuși, mai persistă. De obicei, până la Sf. Gheorghe, adică până la 6-10 mai. Dar au fost și ani când au fost semnalate înghețuri la sfârșit de primăvară. Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în anul 1977, au fost înregistrate înghețuri pe 22-28 mai, iar în 1980 – pe 21-24 mai. Cu 55 de ani în urmă, în 1962, au fost înghețuri pe 30 mai.
Deocamdată, nu se cunoaște exact care sunt urmările calamității. Șefii direcțiilor agricole din cele trei raioane ne-au comunicat unul și același lucru: au fost formate comisii speciale, care vor evalua situația. Numai după aceasta, vor putea fi oferite date și cifre concrete despre eventualele pagube.