Iurie Leancă | Firma din Luxemburg și tranzacția imobiliară cu nucă
Înainte de a alege să joace un rol important în politică, Iurie Leancă – acum candidatul Partidului Popular European din Moldova la fotoliul de președinte – a administrat o companie din Luxemburg care intenționa să construiască o centrală electrică la Bălți. Afacerea a rămas, însă, doar la nivel de proiect. Asta, după ce planurile grupului ASCOM de a aduce gaz natural direct din Kazahstan au eșuat.
- 1986. Proaspăt absolvent al Institutului de Stat pentru Relaţii Internaţionale din Moscova, Iurie Leancă este angajat la Ministerul Afacerilor Externe. Șapte ani mai târziu, tânărul diplomat trece oceanul în calitate de ministru-consilier al Ambasadei Republicii Moldova în SUA. Revine în țară în 1998 și este numit viceministru al Afacerilor Externe. Rezistă aici până în 2001, când, odată cu venirea comuniștilor la putere, renunță la cariera de diplomat și se implică în afaceri.
CARIERĂ LA ASCOM
La începutul anilor 2000, Iurie Leancă devine vicepreședinte ASCOM, compania lui Anatolie Stati, unul dintre cei mai bogați moldoveni, care desfășoară activități de prospecțiuni și exploatare a zăcămintelor de petrol și gaz în mai multe state din Asia și Africa.
10 mai 2004. Consiliul de administrare al companiei RW-DC Energy Investments SA din Luxemburg – format dintr-un economist local, un avocat grec și un offshore din Insulele Virgine Britanice – se întrunește în ședință. Administratorii decid fondarea unei firme subsidiare în Republica Moldova, în legătură cu „evoluțiile viitoare ale activităților de investiții energetice ale companiei”. Responsabil de înregistrarea și conducerea noii companii este desemnat Andrei Baștovoi.
19 mai 2004. Iurie Leancă, Anatolie Stati și Andrei Baștovoi sunt numiți directori ai companiei din Luxemburg.
15 octombrie 2004. În toamna aceluiași an, în Republica Moldova este înregistrată firma RW-DC Energy Investments SRL, cu activitate principală „producția și distribuția energiei electrice”. Fondator unic devine compania-mamă din Luxemburg, iar director – Andrei Baștovoi.
24 decembrie 2004. Guvernul adoptă o hotărâre prin care acceptă oferta companiei din Luxemburg „privind construcţia şi exploatarea în apropierea mun. Bălţi, de către ÎCS RW-DC Energy Investments SRL, a unei centrale electrice private, cu o putere de circa 450 MW”.
Însă afacera companiei din Luxemburg a rămas la faza de intenție.
Iacob TIMCIUC, fost ministru al Energeticii: Ei (investitorii – n.r.) aveau resurse de gaze în Kazahstan. Doar transportau prin Rusia și Ucraina, și, din gazul propriu, cu procesarea proprie, ei erau să fie competitivi în zona aceasta a noastră de sud-est. Dar, până la urmă, nu știu ce s-a întâmplat. Aici lor nu li s-au prea pus piedici, probabil ceva s-a întâmplat cu gazele naturale.
Iurie LEANCĂ (de ce a căzut afacerea): În primul rând, nu au venit gazele, că Voronin (Vladimir, președintele Republicii Moldova – n.r.) a făcut tot ce era posibil ca să submineze această afacere. S-a scris despre chestia asta foarte mult. În baza gazelor care veneau în Moldova cu peste 400 de dolari pentru o mie de metri cubi (de la Gazprom – n.r.), nu era [convenabil] să faci așa o întreprindere. Dar atunci dl Stati a propus să aducă [gaz natural], să spunem așa, sub o sută de dolari [pentru o mie de metri cubi].
În 2005 Iurie Leancă pleacă de la firma lui Stati pentru postul de consilier superior al Înaltului Comisar OSCE pentru minorități naționale. Doi ani mai târziu, însă, revine la ASCOM în aceeași funcție pe care a deținut-o anterior – cea de vicepreședinte.
Iurie Leancă (s) și Vlad Filat (d) // Foto: www.pldm.md
CARIERA POLITICĂ
2009. Iurie Leancă intră în politica mare alături de Vlad Filat, liderul de atunci al PLDM. După scrutinele parlamentare din aprilie și iulie 2009, Leancă ajunge deputat. Dar, când în toamna aceluiași an, șeful său de partid preia conducerea Guvernului, Iurie Leancă îl urmează, în funcția de ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
- 2013. Revenind la diplomaţie, după o pauză de opt ani, Leancă rezistă în funcție până în primăvara anului 2013, când Parlamentul demite Guvernul Filat pentru implicare „în scheme criminale şi coruptibile”. Ulterior, Iurie Leancă este propulsat în fotoliul de prim-ministru.
- 2015. În urma scrutinului parlamentar din 30 noiembrie 2014, Leancă revine în fața deputaților și solicită reînvestirea sa în funcția de premier, dar nu obține susținere. Revenit în fotoliul de deputat, părăsește PLDM-ul și pune bazele propriului partid – Partidul Popular European din Moldova, al cărui candidat este la actualele prezidențiale.
TRANZACȚIA IMOBILIARĂ CU DIPLOMATUL NUCĂ
Candidatul Iurie Leancă locuiește, din 2005, într-o casă din Ialoveni, oraș situat la 15 minute distanță de Chișinău. Imobilul are în total 275 de metri pătrați și a intrat oficial în posesia familiei Leancă, cu tot cu teren, în baza unui contract de donație din 2012. Donatorul este Nicolae Prigorschi, socrul lui Iurie Leancă.
Înainte de a se mută la casă nouă, Leancă a locuit într-un apartament de 72 de metri pătrați de pe șos. Hâncești, din Capitală, imobil pe care l-a vândut, ulterior, unei rude.
Tot la Ialoveni, pretendentul la funcţia de preşedinte mai deține, din 2007, un teren pentru construcție. Terenul se învecinează cu lotul pe care a fost ridicată casa în care locuiește și a fost cumpărat de la Nicolae Nucă. Timp de zece ani Nucă a lucrat la Ministerul Afacerilor Externe și la Ambasada Republicii Moldova în Italia, instituție din care a plecat cu câteva luni înainte să-i vândă lui Leancă terenul.
După schimbarea guvernării și învestirea lui Iurie Leancă la conducerea Ministerului de Externe, în diplomație a revenit și Nucă. În iunie 2010, acesta a fost numit Consul General al Republicii Moldova în orașul italian Bologna. În octombrie 2013, însă, când Leancă era premier, Nucă a fost rechemat din funcție, după ce în presă au apărut informații că acesta ar fi impus taxe consulare majorate. Ministerul de Externe spune că acest lucru s-a întâmplat din cauza interpretării eronate a legii.
Ministerul Afacerillor Externe și Integrării Europene: A fost instituit un Grup de inspecție consulară și contabilă, care a efectuat un control consular și financiar la Consulatul General (CG) al Republicii Moldova la Bologna. […] Ulterior, […] prin instrucțiunea MAEIE, s-a solicitat ca, începând cu data de 04.10.2013, să fie uniformizate sumele încasate de către Ambasada de la Roma și CG la Bologna pentru servicii consulare similar (acestea fiind diferite la unele acțiuni consulare, datorită interpretării eronate a Legii cu privire la taxele consulare). Astfel, pentru unele acțiuni consulare s-au micșorat taxele la Bologna (-13 euro) și mărite la Roma (+3 euro). […]
VENITURILE CANDIDATULUI LEANCĂ
În 2015, Iurie Leancă a încasat un venit salarial de aproape 180.000 de lei, adică 14.800 de lei pe lună. Pe lângă acesta, candidatul la prezidențiale a mai primit o indemnizație de peste 50.000 de lei și încă 120.000 de lei din „activitate științifică”. Totodată, bugetul familiei Leancă a fost suplimentat cu aproape 3.000 de euro (peste 65.000 de lei) proveniți din dobânzi bancare.
În ultima declarație de avere, Iurie Leancă mai indică două depozite bancare, unul pe numele său și altul pe cel al soției, care totalizează peste 85.000 de euro. În afară de depozite, la finele anului trecut familia Leancă mai avea 5.900 de euro repartizați pe patru carduri. Acum opt ani, înainte de a intra în politică, la capitolul automobile Leancă declara un Vaz 06, produs în 1989, și un Audi 6 din 2001. Un an mai târziu, Audi a fost înlocuit cu un Mercedes E220, pentru ca, în 2011, Iurie Leancă să menționeze doar automobilul soției – un BMW 530. În 2012, familia Leancă vinde și Mercedes-ul, și BMW-ul, la un preț total de 250.000 de lei (circa 20.000 de euro – n.r.), și rămâne doar cu Vaz 06.
DECIZIILE GUVERNULUI LEANCĂ
Iurie LEANCĂ (declarație făcută în cadrul Clubului Jurnaliștilor de Investigație, 26 septembrie 2016): Am ajuns la Guvern în pofida voinței mele. Eu nu am vrut să fiu prim-ministru, nu mă interesa. Nu aveam pregătirea necesară. […] Dar așa au fost circumstanțele. Și da, trebuie să recunosc – eu primele două-trei luni am fost, poate, prea sensibil la opinia unor colegi – cei care au făcut așa ca eu să ajung prim-ministru. […] Dacă vă uitați după două-trei luni, dar tocmai atunci a fost…
CAZUL BĂNCII DE ECONOMII // În august 2013, sub conducerea proaspătului premier Iurie Leancă, Guvernul cedează pachetul de control la Banca de Economii (BEM) şi rămâne doar cu pachetul de blocaj de 33,3% + o acţiune. Se întâmpla după ce Executivul a decis să nu participe la emisiunea suplimentară de acţiuni decisă de Adunarea Generală a Acţionarilor. În toamna lui 2014, însă, Curtea Supremă de Justiție anulează emisiunea suplimentară, iar Banca Națională (BNM) instituie administrare specială la BEM, pentru ca, un an mai târziu, să-i retragă licența și să dispună lichidarea instituției.
Iurie LEANCĂ (declarație făcută în cadrul Clubului Jurnaliștilor de Investigație, 26 septembrie 2016): Cu banca nu cred că erau alte soluții. Chiar și o infuzie de capital din partea bugetului, se spunea de 700 milioane de lei, n-ar fi rezolvat nimic, fiindcă Viorel Chetraru (director al Centrului Naţional Anticorupţie – n.r.) a spus că deja atunci BEM [acordase] așa-zise credite neperformante în valoare de 4 miliarde de lei, deci cu 700 milioane nu schimbai nimic.
CAZUL AEROPORTULUI CHIȘINĂU // În septembrie 2013, Guvernul Leancă aprobă concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, finalizând astfel procedura demarată, în 2012, de Guvernul Filat . La concurs s-au înscris doar două companii, una dintre care a fost respinsă pentru oferta incompletă. Astfel, aeroportul a ajuns, pentru următorii 49 de ani, în concesiunea Avia Invest SRL, firmă ai cărei fondatori actualmente sunt Aeroportul Habarovsk SA (5%) și offshorul cipriot Komaksavia Airport Invest Ltd (95%). Directorul companiei este Petru Jardan, tot el vicepreședinte la „Milsami”, clubul de fotbal condus de primarul de Orhei, Ilan Shor.
Iurie LEANCĂ (declarație făcută în cadrul Clubului Jurnaliștilor de Investigație, 26 septembrie 2016): Pe [cazul] aeroport-ului, am admis chestia asta – cred că aș fi acționat altfel. Cel puțin aș fi verificat de câteva ori rezultatele acelei comisii care a selectat compania. Mi s-a spus că este și o companie din Coreea de Sud care deține 35% din întreprinderea mixtă din Habarovsk, mi s-a explicat de ce trebuie să fie tender închis. Deci, dacă aș fi [fost] mult mai experimentat, atunci cred că, cel puțin pe [cazul] aeroport-ului, n-aș fi mers pe situația respectivă.
CAZUL GARANȚIEI DE STAT DE 9,5 MILIARDE DE LEI // În noiembrie 2014, „în vederea asigurării stabilităţii sistemului financiar”, Guvernul Leancă garantează creditele de urgență, în sumă de 9,5 miliarde de lei (practic o treime din bugetul de stat pe 2014 – n.r.), pe care BNM le oferă BEM, Unibank și Banca Socială . În pofida acestor măsuri, toate instituțiile financiare vizate sunt acum în proces de lichidare, iar suma direcționată pentru salvarea lor a fost transformată oficial, cu o lună în urmă, în datorie publică.
Iurie LEANCĂ (declarație făcută în cadrul Clubului Jurnaliștilor de Investigație, 26 septembrie 2016): A fost o decizie, nu a lui Iurie Leancă. A fost o decizie a Guvernului, colectivă, în baza sesizării foarte insistente a BNM. Două luni m-am tot chinuit în acest sens, fiindcă, până la urmă, Guvernul putea să nu facă nimic. Putea pur și simplu să spună că toată responsabilitatea trebuie pusă pe seama acționarilor. […] Am trecut printr-un proces foarte complicat, fiindcă îmi dădeam seama ce înseamnă să emiți o garanție, de nouă și ceva de miliarde de lei. Cifra mă speria și îmi dădeam seama că, ulterior, voi fi acuzat. În același timp, și cei de la BNM, și experții internaționali, mi-au spus că nu există altă soluție decât să mergem pe această cale.
ACORDUL DE ASOCIERE CU UE // Perioada Guvernului Leancă a fost marcată și de două momente importante în relația cu vestul Europei: liberalizarea regimului de vize și semnarea Acordului de Asociere cu UE. În 2014, „pentru merite deosebite în asigurarea negocierii, semnării şi ratificării Acordului de asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană, aportul la liberalizarea regimului de vize cu statele membre ale UE şi ale spaţiului Schengen”, Leancă a fost decorat cu „Ordinul Republicii”, distincția supremă de stat, alături de alți opt demnitari.
Nicolae CUȘCHEVICI
Lasă un răspuns