Povestea ”Purcelușului de aur” de la Soltănești

De un an, grajdurile fostei ferme de animale de la marginea satului Soltănești au prins viață. Grație unei investiții de 50 de milioane de lei, fosta fermă s-a transformat într-o crescătorie prosperă de porcine, cu circa 20 mii de capete și cu o posibilitate de extindere pînă la 35 de mii. Această transformare miraculoasă se datorează unui investitor din Danemarca, concernului ”Golden Piglet”.
După ce a dezvoltat o afacere similară la Anenii Noi, iată că a decis să o extindă la Soltănești, creînd astfel 33 de locuri de muncă.
De ce anume la Soltănești? ”Pentru că aici grajdurile, construite pe timpurile sovietice, s-au păstrat cel mai bine. În plus, ferma are o amplasare bună și mirosul neplăcut ajunge mai puțin în sat”, explică Eduard Tatarov, administratorul complexului de porcine ”Golden Piglet” de la Soltănești. Apropo, denumirea, în traducere din engleză, înseamnă ”Purcelușul de aur”.
Recent, dînsul ne-a și organizat o excursie la ”Golden Piglet” de la Soltănești.
Deci, să înceapă excursia
Imediat ce ajungem la poartă, Eduard Tatarov începe povestirea. ”Iată aici am construit un cîntar electronic de capacitate mare. Nu știu dacă mai există undeva în raion  un astfel de cîntar”, spune, precizînd că zilnic pe aici trec camioane încărcate cu nutreț combinat pentru animale. Tot din spusele dînsului, porcinele consumă circa 50 de tone de nutreț pe zi.
Mergem mai departe. ”Aici este proaspăt construit un punct de colectare a cerealelor. Ce-i drept încă nu-i dat în exploatare. Pe aici vor intra camioanele și le vor descărca în jos, în bunchere speciale”, continuă Eduard Tatarov.
Dintr-o fermă de tip de sovietic în una europeană
Ferma de la Soltănești s-a transformat, în timp scurt, din una de tip sovietic în una europeană. Potrivit ghidului nostru, multe lucrări aici sînt preluate din experiența crescătoriilor de porcine din Danemarca. În interiorul grajdurilor, liniile de hrană sînt aduse tot din Danemarca, iar buncherele pentru hrană sînt importate din Italia. ”Totul e amenajat în așa fel, încît să economisim, de aceea și ventilatoarele, și iluminarea sînt de tip econom, iar sistemul de încălzire – pe bază de biomasă”, a precizat Eduard Tatarov.
Aici, la ferma din Soltănești, au fost aduse porcine de cele mai productive rase – bune de carne. Este vorba de: Landrace, Duroc și Yorkshire.
Eduard Tatarov susține că, deși ferma este relativ nouă, nu duce lipsă de cumpărători. Zilnic, cîte 300 – 400 de animale ajung la cei mai mari producători de mezeluri din țară. ”Noi nu vindem porci mici, ci doar mari, greutatea cărora atinge în medie 100-120 kilograme”, subliniază administratorul. Costul e diferit în diferite perioade ale anului. Bunăoară, acum, începînd cu perioadă pascală și pînă în toamnă, prețul variază între 32 și 36 lei per kilogram de masă vie. Spre iarnă, poate scădea pînă la 29 lei per kilogram.
Condiții bune pentru animale, condiții bune pentru muncitori
Fiind pe teritoriul complexului de porcine de la Soltănești, Eduard Tatarov  a subliniat că prezența mea acolo este o excepție, căci ferma activează în condiții de biosecuritate.
”Ce înseamnă aceasta?”, am întrebat. ”În condițiile în care în Ucraina bîntuie pesta porcină americană, tendința noastră este să excludem orice contact al animalelor cu lumea din afară”, a urmat răspunsul. ”Avem deja un sistem bine pus la punct: oamenii, cînd vin la serviciu, trec prin camera de duș, un fel de filtru sanitar, își îmbracă hainele și încălțăminte de serviciu și merg la muncă, fără ca să mai iasă, pe parcursul zilei, din grajduri. Seara, la ieșire, trec aceeași procedură”, adaugă dînsul.
După fiecare zi de muncă, hainele muncitorilor se spală și se usucă, iar a doua zi uniforma curată le stă la dispoziție. Tot aici, angajații pot lua masa la cantina bine amenajată.
Pentru că investitorii sînt din Danemarca, aici vin, cu regularitate, atît specialiști calificați, cît și muncitori din Danemarca pentru a-și împărtăși din experiența lor.
După muncă și răsplată
După ce a lucrat mai mulți ani în străinătate, Sergiu Leni din Bărboieni a revenit acasă și s-a angajat în calitate de crescător de porci la ”Golden Piglet” din Soltănești. Are un salariu de 4000 – 5000 lei lunar. Bărbatul spune că aici  disciplina stă în capul mesei.
El s-a arătat mulțumit atît de remunerare, cît și de condițiile de muncă, declarînd sus și tare că o ofertă mai bună prin părțile locului nu ar fi găsit. ”Și de lucru este, și casa mi-i aproape. Alții, prin alte sate, numai visează la așa ceva. Noi am avut noroc să fie deschidă o fermă așa de mare chiar în apropiere de sat”, a spus Sergiu Leni, după care a punctat: ”Nicăieri nu este mai bine decît acasă”.
Realizări, dar și planuri de viitor
Excursia noastră s-a încheiat la laguna de acumulare a dejecțiilor. Pe măsură ce ne apropiam de acest loc, mirosul înțepător se intensifica.
”Lumea nu se plînge de mirosul neplăcut?”, îl întreb pe administrator. ”Acest miros nu poate fi exclus și, uneori, se mai întîmplă să avem reacții negative din partea unor localnici. Încercăm să explicăm că situații similare sînt în toată Europa, iar oamenii consideră că e un proces normal, ce nu poate fi evitat”, explică.
Mărimea lagunei m-a impresionat. În față mi-a apărut un șanț imens, iar oamenii ce munceau acolo păreau cît niște purici. Acei oameni finalizau lucrările de căptușire a acelui șanț.
”Laguna are capacitatea de 100 mii de litri cubi și va fi dată în exploatare în scurt timp. Atunci cînd vom activa la capacitate maximă, adică vom avea 35 mii de porci, ne va trebui trei ani ca să o umplem”, subliniază Eduard Tatarov, precizînd că, ulterior, conținutul lagunei va ajunge pe cîmpuri sub formă de îngrășăminte naturale.
La final, dînsul a punctat: ”La noi de lucru este în permanență, fie că vorbim de creșterea animalelor sau de amenjarea și extinderea încăperilor”. Eduard Tatarov și-a exprimat speranța că, în doi-trei ani, aici va fi construită și o moară pentru pregătirea hranei pentru animale, iar toate grajdurile vor fi pline cu porci.