Cele cinci capitole

Oamenii au ajuns să nu mai prețuiască nimic. Se vînd foarte ieftin, poate chiar pentru nimic. Băieții nu mai respectă fetele. Fetele nu mai prea se respectă pe ele înșile. Și în general, noi cam am uitat de ,,HOO!”.
Spunem tot ce ne vine pe gură și nu mai avem maniere. Sîntem egoiști și nu ne mai pasă de cel de lîngă noi. Poate că nu mai este la modă să-i respecți pe ceilalți. Nu mai vrem să respectăm legea, așa că ne facem noi legile noastre. În ziua de azi, a fi realizat implică acumularea unor lucruri exterioare, chiar dacă psihicul este ros de nemulţumiri de sine însuşi. Uităm, sau poate nu știm, că un om are dreptul să se uite în jos la altul doar atunci cînd ar trebui să-l ajute să se ridice. Cum este posibil ca cineva să vorbească sus și tare despre iubire și armonie și, în același timp, să fie invidios pe succesul altuia?
Cum se poate ca altcineva să se considere plin de înțelepciune, pozînd într-un reper de echilibru și maturitate pentru oamenii cu care lucrează, și, în același timp, să aibă toane de divă veșnic nemulțumită, tot timpul gata de critică?
Cum e posibil ca bunătatea și cruzimea, blîndețea și cinismul, onestitatea și viclenia să coexiste în aceeași persoană? Și cum e posibil ca persoana să se identifice doar cu latura “luminoasă” a propriei personalități, negînd-o vehement pe cea întunecată, deși toți cei din jur o văd?
Dacă toți credem despre noi că îuntem buni, atunci unde mai sînt oamenii răi, de fapt? Păi, se pare că „cei răi” sînt peste tot în jurul nostru: la birou, în trafic, uneori chiar și acasă. Se pare că sîntem înconjurați de nenumărați oameni nervoși, agresivi, care ne jignesc fără să se gîndească. Astfel, oamenii ajung să petreacă ani în companii unde nu sînt fericiți, lucrînd pentru șefi care nu îi apreciază, făcînd lucruri care nu le plac. Ei își tot găsesc scuze pentru a evita riscul schimbării.
Cu toate astea, cred din toată inima că am putea fi mult mai fericiți, dacă începem să ne adunăm curajul să ne „uităm în oglindă”, să ne vedem și să ne acceptăm așa cum sîntem – frumoși și imperfecți. Cred că există întotdeauna soluții la probleme, dacă mintea noastră e suficient de deschisă ca să le caute. Nu îţi poţi schimba destinaţia peste noapte, dar îţi poţi schimba direcţia peste noapte.
Citește, iubite cititor, aceste capitole și vezi că nu e obligatoriu să le parcurgi pe toate.
Capitolul 1: Merg pe stradă. Pe trotuar este o groapă adîncă. Cad. Îmi ia o veşnicie să ies de acolo. E vina mea.
Capitolul 2: Merg pe aceeaşi stradă. Cad în groapă din nou. Tot îmi ia mult timp să ies din ea. Nu e vina mea.
Capitolul 3: Merg pe aceeaşi stradă. Cad în groapă din nou. Devine un obicei. E vina mea. Ies repede afară.
Capitolul 4: Merg pe aceeaşi stradă şi văd o groapă adîncă pe trotuar. O ocolesc.
Capitolul 5: Merg pe o stradă diferită!
Atenție la capitolul 5.Nu e mai bine să-ți schimbi direcția?
Morala: ,,Nimic nu se va schimba în viața noastră atîta timp cît nu ne vom schimba propriul comportament. Ai grijă de gîndurile tale, pentru că se vor transforma în vorbe. Ai grijă de vorbele tale, pentru că se vor transforma în fapte. Ai grijă de faptele tale, pentru că se vor transforma în obiceiuri. Ai grijă de obiceiurile tale, pentru că vor fi caracterul tău. Ai grijă de caracterul tău, pentru că el va influența destinul tau”.
Ala Mutilică