Cu fața spre Europa, dar cu gîndul și fapta – spre Moscova
Raionul Ungheni este roșu-purpuriu! În alegerile parlamentare din 30 noiembrie, aici au cîștigat forțele de stînga, care s-au declarat, în mare parte, pro-rusești. Și asta, chiar dacă, în ultimii patru ani, aici au fost investite sute de milioane de lei venite din Uniunea Europeană, chiar dacă au fost reconstruite grădinițe, școli, centre de sănătate și drumuri.
Partidul Comuniștilor, Partidul Comunist Reformator, Blocul Electoral ”Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”, Partidul ”Renaștere”, Partidul ”Patrioții Moldovei”, Partidul Socialiștilor au acumulat, per total, 51,15% din sufragii. În circa o treime din satele raionului comuniștii au învins detașat.
E curios faptul că forțele pro-rusești au învins, fără drept de apel, în majoritatea localităților situate pe malul Prutului, în nemijlocita apropiere a Uniunii Europene. Este vorba de: Sculeni, Zagarancea, Ungheni, Măcărești, Costuleni.
Ce s-a întîmplat? De ce? Cum se explică fenomenul respectiv?
CE ZIC PRIMARII?
”Oamenii au demonstrat încă o dată că nu se identifică cu țara lor”
Ungheni. Doar în ultimii ani, aici au fost implementate 104 proiecte, în valoare de 170 de milioane de lei. Unghenenii au unul dintre cele mai performante sisteme de management al deșeurilor din R. Moldova, au un scuar excepțional în centrul orașului, drumuri și trotuare reconstruite capital, grădinițe și școli reparate. Marea majoritate a banilor au venit din Uniunea Europeană. Dar… Pe 30 noiembrie, doar 42,82% dintre votanți au dat preferință partidelor pro-europene.
”Oamenii au demonstrat încă o dată că nu se identifică cu țara lor, cu orașul lor”, astfel a comentat acest scor primarul de Ungheni, Alexandru Ambros. Dînsul s-a declarat nemulțumit de rezultat, mai ales că s-a muncit mult. Cum poți explica faptul că locuitorii unui cartier al Ungheniului, unde, doar în ultimii doi ani, s-au făcut investiții de peste 12 milioane de lei, fiind reparate capital drumurile și trotuarele, au optat masiv pentru comuniști și socialiști? Primarul are o singură explicație: ”Probabil, ei se gîndesc doar la ei, iar viitorul și-l văd muncind în Federația Rusă. Mulți dintre ei consideră că, dacă vor vota pro Europa, se vor rupe definitiv relațiile cu Rusia, ceea ce e total greșit”. A influențat acest rezultat și posturile rusești de televiziune, consideră edilul.
”S-au făcut multe investiții, dar omul simplu, de la țară, nu a simțit acest lucru”
Sculeni. Și această comună a beneficiat, în ultimii ani, de milioane de lei, bani veniți din fondurile europene. Au fost implementate, per total, 16 proiecte, în valoare de 11 milioane de lei. Pe 30 noiembrie, însă, doar 31,89% dintre cei ce au venit la vot au optat pentru partidele pro-europene. ”M-am simțit umilit, m-am simțit, pur și simplu, scuipat în față”, a declarat pentru ”Expresul” primarul de Sculeni, Vasile Casian, după ce a aflat rezultatele alegerilor la el în comună. Fiind întrebat cum explică acest scor, dînsul a răspuns: ”În ultimii patru ani, guvernarea a avut realizări foarte mari pe plan extern. S-au făcut și multe investiții pe plan intern, dar omul simplu, de la țară, nu a simțit acest lucru. Pentru el binele înseamnă cu totul altceva. Din moment ce frigiderul nu i s-a umplut și nimeni nu i-a pus în borș, omul nostru a făcut concluzia că nimic nu s-a făcut”. În plus, potrivit primarului, mulți cetățeni mai depind de remitențele din Rusia, iar ei au fost speriați, inclusiv de posturile de televiziune rusești, că ar putea fi întrerupte orice relații cu Federația Rusă, dacă nu vor vota partidele pro-europene.
”Oamenii nu pot să se desprindă de trecut, nu vor să privească în viitor”
Măcărești. În ultimii patru ani, în comuna respectivă au venit investiții de aproape 20 de milioane de lei, bani din fonduri europene. Dar locuitorii de aici au oferit partidelor pro-europene doar 42,52% din sufragii. ”Le-am spus ce am făcut, ce ne propunem să facem în continuare. Se vede că oamenii nu ne apreciază. Ei nu pot să se desprindă de trecut, nu vor să privească în viitor”, a declarat primarul de Măcărești, Iacob Pîntea. Dînsul consideră că de vină este sărăcia, dar și mentalitatea învechită. ”Majoritatea cetățenilor văd doar ceea ce se face în ograda lor și nu-i interesează ce se face pentru sat, pentru comunitate”, ne-a spus. În plus, potrivit lui, și-au spus cuvîntul și televiziunile, atît cele rusești, cît și autohtone. Referindu-se la cele autohtone, dînsul a făcut următoarea remarcă: ”Mi s-a creat impresia că posturile noastre de televiziune s-au străduit să arate doar partea proastă a lucrurilor, evitînd să arate și să vorbească despre realizările obținute în acești ani. Ce putea să înțeleagă omul simplu din asemenea abordări?”. Cea mai mare dezamăgire pentru primar au fost tinerii, care, fiind în Rusia la munci, se fac a uita că patria lor este Republica Moldova și că viitorul lor ar trebui să fie aici.
”Oamenii noștri își pun în prim-plan doar interesele personale”
Zagarancea. S-a reparat gimnaziul și grădinița din Semeni, a fost renovată casa de cultură, mîine-poimîine, comuna va avea apă potabilă din Prut. În ultimii ani, aici au fost implementate 12 proiecte, în valoare de 4,3 milioane de lei. O bună parte din bani a venit din fonduri europene. Populația, însă, nu prea a luat în calcul tot ceea ce s-a făcut. Doar 39,48% dintre votanți au optat pentru partidele pro-europene. ”Îmi pare rău. Oamenii noștri își pun în prim-plan interesele personale. Poți să aduci proiecte de milioane de lei – nu vor reacționa în nici un fel, dar cînd vine vorba de cinci lei pentru ei – gata”, a declarat primarul de Zagarancea, Mihai Burlacu. În plus, potrivit dînsului, oamenii nu au încredere în ziua de mîine, sînt derutați. ”Asta e societatea noastră. Nici măcar nu au analizat listele electorale, să vadă pe cine trimit în Parlament”, a concluzionat dînsul, exprimîndu-și, totodată, speranța că vor fi făcute concluziile necesare, astfel ca oamenii să creadă cu adevărat în guvernarea care se declară pro-europeană.
”Mă întrebați ce s-a întîmplat? Dar eu întreb ce s-a întîmplat cu studenții noștri care învață la Iași pe banii statului român, dar votează pentru socialiști?”, a mai făcut o remarcă primarul.
”Oamenii au rămas dezamăgiți de comportamentul Alianței pro-europene”
Costuleni. Drumuri reparate, iluminare stradală, reparații de instituții publice. De toate s-au făcut și la Costuleni, iar valoarea proiectelor implementate depășește suma de patru milioane de lei. Totuși, partidele pro-europene au reușit să adune doar 38,19% din sufragii. ”E foarte greu să înțelegi ceea ce s-a întîmplat. Nu există o logică”, a declarat primarul Sorin Gurău. După o mică pauză, a continuat: ”Ceea ce pot spune e că la Costuleni mult mai multă lume muncește în Rusia decît în țările europene. Oamenii au fost speriați că, dacă vor vota formațiunile pro-europene, nu vor mai putea merge la Moscova. Iar ei au crezut. În plus, au rămas dezamăgiți de comportamentul Alianței pro-europene, de certurile permanente între membrii acesteia”. Fiind întrebat de ce nu au reacționat măcar la investițiile care s-au făcut în localitate, primarul a spus: ”Omul nostru consideră că cineva este obligat să-i creeze condiții bune de trai, iar el să nu se implice deloc. Asta-i mentalitatea!”.
CE URMEAZĂ?
”Vom continua să atragem investiții și să implementăm cît mai multe proiecte la Ungheni. Sînt sigur că oamenii vor înțelege, în cele din urmă, că viitorul nostru trebuie să fie unul european” – Alexandru Ambros.
”Guvernanții ar trebui să se coboare de pe piedestalurile lor, ca să audă și să înțeleagă ce vor oamenii de rînd” – Mihai Burlacu.
”Vom merge înainte, vom munci în continuare, căci avem de îndeplinit un program pe care ni l-am propus” – Vasile Casian.
”Trebuie să lucrăm foarte mult la schimbarea mentalității oamenilor. Aici e cea mai mare problemă. Va fi greu de tot, dar trebuie să mergem înainte” – Sorin Gurău.
Comentariul expertului
Victoria Bucătaru,
director de programe la Asociația pentru Politică Externă din Moldova
Scorul mic, obținut de formațiunile pro-europene în localitățile situate pe malul Prutului, unde au fost implementate sute de proiecte în valoare de milioane de lei, bani oferiți de Uniunea Europeană, se explică printr-o lipsă acută de comunicare. Autoritățile au comunicat foarte bine cu Bruxelles-ul, dar au uitat să comunice și cu cetățenii.
De aceea ar trebui să-şi creeze un program pentru a vizita regulat şi regiunile. Ne dăm foarte bine seama că nu-şi pot permite să vină foarte des, de aceea ar trebui să se implice în procesul de comunicare și instituțiile publice locale, pentru că ele sînt, în mare parte, beneficiarele proiectelor europene, dar şi veriga de legătură între autorităţile publice centrale şi cetăţeni. Important e ca să conștientizeze cu toții necesitatea comunicării cu cetăţenii.
Se construiesc drumuri, se investeşte în reconstrucţia grădiniţelor, a şcolilor, se implementează multe alte proiecte de infrastrucutră, însă oamenii nu ştiu de unde vin banii pentru toate acestea. Trebuie să se lucreze foarte mult la niște campanii de comunicare, campanii de vizibilitate, pentru ca cetățenii să fie conştienţi că grădinița respectivă a fost construită din banii Uniunii Europene, că drumul a fost construit graţie asistenţei acordate de SUA.
Aceste mesaje trebuie să fie transmise și de autorități, dar și de societatea civilă, de presa locală. Știu că există în regiuni și ziare, și posturi de televiziune. Ar trebui ca jurnaliștii de aici să realizeze cît mai multe știri și reportaje despre proiectele respective, astfel ca cetățenii să fie mult mai informați, să înțeleagă cum se formează bugetul, care sînt cofinanțările din partea Uniunii Europene. Or, Uniunea Europeană susține, la ora actuală, într-o măsură foarte mare, bugetul Republicii Moldova prin asistență bugetară directă. De exemplu, în perioada 2014-2016, 20 de milioane de euro vin ca suport bugetar. Puțini dintre cetățeni cunosc acest lucru.
Cetățenilor, din cîte am observat eu, trebuie să li se spună lucruri concrete, într-un mod accesibil, cu exemple concrete. Dacă într-o localitate au fost implementate proiecte din bani europeni, atunci această informație trebuie să fie diseminată pe toate căile posibile. Cetățeanul trebuie să cunoască foarte bine că, de exemplu, grădinița din localitatea sa a fost reconstruită, pentru că Uniunea Europeană a acordat un grant de zeci de mii de euro. Trebuie să fie foarte clar specificată suma, unde au fost folosiți acest bani și cum.
Totodată, cetățenii trebuie nu doar informați, ci și educați. Educarea trebuie să fie principiul de bază de care să se conducă societatea civilă din regiuni, dar și autoritățile.
Odată ce ai un cetățean educat și informat, ești sigur că, atunci cînd va fi nevoie, el va face o alegere conștientă, dar nu de pe urma unor anumite manipulări sau mesaje propagandistice.
Lasă un răspuns