VIDEO |Costuleniul a spart gheaţa… uitării

6 iulie 2014, satul Costuleni. Zi de duminică. Spre amiază, drumul din preajma cimitirului sătesc se umple cu lume. Soarele fierbinte de pe cer parcă vrea să reproducă întocmai fiebințeala lui 6 iulie 1949. În acea zi de pomină, 11 familii de costuleneni, cei mai gospodari, cei mai intelectuali, s-au trezit, tam-nisam, ”vraghi naroda”, adică, duşmani ai poporului. În plină noapte, au fost scoși din casele lor, fără nici o explicație, de către soldații regimului totalitar comunist de atunci. Au fost urcați în trenuri pentru vite și duşi, în condiții inumane, în pustiurile Siberiei.

Aceeași soartă au împărtășit-o, acum 65 de ani, mulți alți locuitori ai raionului Ungheni. Iată că satul Costuleni devine prima localitate din raion, unde, după atîția şi atîţia ani, este înălţat un monument dedicat victimelor deportărilor. Costuleniul a spart gheața tăcerii, impusă de fosta guvernare totalitar-comunistă și a scos la lumină numele tuturor celor care au fost duși în Siberii de gheață.

”Abia acum, costulenenii vor avea unde aprinde o lumînare, vor avea unde să depună flori pentru a-i comemora pe cei care au suferit din cauza acelui regim odios”, a menţionat, la ceremonia de inaugurare, omul de afaceri Iurie Chirinciuc, unul dintre iniţiatorii şi ctitorii monumentului. Chiar dacă locuieşte la Chişinău, dînsul nu a uitat niciodată de satul său natal. Alături i-au fost, în acest demers al său, mulţi dintre consăteni şi, în mod special, Nadejda Țîcu, profesoară de istorie, dar și feciorul ei, Octavian Țîcu, doctor în istorie. Ei au studiat dosarele celor represați, au întocmit lista persoanelor deportate.

În acea zi, mulți dintre cei ce au cunoscut calvarul deportărilor, au venit la Costuleni, pentru a depune flori la monument, pentru a aprinde o lumînare, dar și pentru a mai „răsfoi” amintirile amare ale acelor ani petrecuți în ținuturile îndepărtate ale Siberiei. „Toată copilăria mea a trecut pe meleaguri străine, departe de casă, în foame, greutăți și înjosiri. Ceea ce mi s-a întipărit în memoria mea de copil de opt ani nu poate fi șters nici pînă acum”, s-a confesat în fața consătenilor, vădit copleșită de emoții și lacrimi, Maria Butnaru. Istorii similare au povestit, în acea zi, şi alţi costuleneni, dar și oaspeți sosiți la eveniment. Aceştia şi-au dorit să transmită tinerei generații adevărul istoric, ascuns mai mulți ani la rînd.

Tot în acea zi, monumentul a fost sfințit de un sobor de preoți din cadrul Mitropoliei Basarabiei în frunte cu părintele Antonie Telembici, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului. La final, toată lumea prezentă la eveniment a fost invitată la o masă de pomenire a victimelor deportărilor, organizată chiar în curtea bisericii.
De notat că monumentul inaugurat la Costuleni face parte din proiectul ”Un monument pentru fiecare sat”, lansat de Mihai Ghimpu în perioada cînd exercita funcția de președinte interimar al Republicii Moldova.

Inițiativa lui Mihai Ghimpu a fost preluată de partidul condus de el. Iată că  liberalii s-au pus pe treabă și fac tot posibilul ca aceste monumente să existe într-un număr tot mai mare. Nu este întîmplător faptul că la ceremonie a participat şi Dorin Chirtoacă, primarul de Chişinău, unul dintre liderii marcanţi ai Partidului Liberal. Deja se discută să fie înălţate monumente similare în orașul Ungheni și în satul Măcărești.

Tot pe 6 iulie, un monument dedicat victimelor regimului totalitar-comunist a fost inaugurat și la Vălcineț, Călărași. De notat că raionul Călărași deține un loc de frunte în regiune, după numărul monumentelor de acest fel, cel de la Vălcinețt fiind al optulea la număr.