Şcoli „cu bani”, şcoli „sărace” la Ungheni

La un an de la lansare, reforma întâmpină şi rezistenţă. Cei mai nemulţumiţi sunt managerii şcolilor cu puţini copii, care riscă să rămână fără bani şi, într-un final, să fie închise.
La aproape un an de la trecerea şcolilor la noua formulă de finanţare, Ministerul Educaţiei a organizat astăzi o vizită la liceul „Mihai Eminescu” din Ungheni, şcoala cu peste o mie de elevi, care are bani nu numai pentru salariile profesorilor, ci şi pentru reparaţii curente pe care multe şcoli mici nu şi le pot permite. Alla Ceapai are detalii despre liceul „Mihai Eminescu”, dar şi despre cele mai puţin de jumătate din şcoli din raionul Ungheni care au deficite bugetare:   
Aplicarea noii formule de finanțare, de la începutul acestui an, i-a acordat liceului „Mihai Eminescu” din Ungheni un avantaj evident: administrația are la dispoziție un buget de 8 milioane de lei, cu un milion mai mult decât în anii precedenţi. La prima vedere, o creştere nesemnificativă, dar suficientă pentru a investi în modernizarea infrastructurii, spune directoarea liceului Leonora Filipovici. Reparaţia unei părţi din acoperiş care apăra elevii de ploaie şi ninsoare este realizarea cu care administraţia şcolii se mândreşte în mod deosebit: „Este bine în sălile de sport nu plouă, în cabinetele de la etajul de sus nu plouă. Era dezastru şi în cantina şcolii. Era o maşină veche de spălat vesela cum era pe timpuri, mare şi probabil încărcată de bacterii. Am scos-o de acolo. Am reparat capital spălătoria, adică am scos tot şi podea, şi pereţi, am dărmat tot şi am făcut din nou. Am procurat şi o maşină de spălat vesela modernă. Am procurat sonorizare bună pentru sala de festivităţi şi materiale didactice pentru profesori. Evident că aceasta nu este îndeajuns.”
Leonora Filipovici spune că autonomia financiară responsabilizează managerii şcolari care trebuie să justifice investiţia fiecărui bănuţ:
„Reieşi din ceea ce ai. Dacă anul acesta am reuşit să fac un lucru anume, înseamnă că nu va mai fi nevoie să redirecţionezi bani anul viitor. Pentru anul viitor ne gândim la o reparaţie capitală a sălii de mese din cantină şi a sălii de festivităţi.”
Liceul „Mihai Eminescu” este una din cele 29 de şcoli din raionul Ungheni, care având un număr mare de elevi sunt avantajate de noua formulă de finanţare. Alte 21 de şcoli din raion deşi nu se încadrează în categoria şcolilor cu puţini elevi pasibile pentru reorganizare se confruntă cu deficite bugetare. Asta însă nu îi nemulţumeşte pe managerii şcolari, spune şeful direcţiei de învăţământ Alexandru Ciuvaga, pentru că primesc suficienţi bani din componenta raională pentru a-şi acoperi găurile bugetare, dar şi pentru reparaţii curente: „Nici o şcoală nu are de fapt deficit de buget. Ceea ce nu le ajunge, noi le dăm, pentru că conform formulei ai suma X, iar necesități Y. Iată eu am aici mapa fermecată unde adun toate demersurile şcolilor. Prin consiliul raional, din banii aceştia mulţi, dar mulţi, – niciodată învăţământul nu a mai avut atâţia bani, – acordăm şcolilor. Anul acesta am dat din 50 de şcoli la 25, la care mai mult, la care mai puţin, dar şi-au rezolvat o serie de probleme. Pentru anul viitor am aproape 9 milioane, de 4 ori mai mult decât preşedintele raionului are în fondul de rezervă şi cel nerepartizat. Am 9 milioane de lei pentru a da şcolilor ca să-şi rezolve anumite probleme.”
Deşi majoritatea managerilor şcolari ani la rând au insistat asupra unei autonomii financiare, care să le permită să-şi gestioneze bugetele în conformitate cu necesităţile şcolilor, la un an de la implementare reforma întâmpină şi rezistenţă. Cei mai nemulţumiţi sunt managerii şcolilor cu puţini copii, care riscă să rămână fără bani şi, într-un final, să fie închise.
Sursa: europalibera.org