La Ciuteşti n-are cum să moară creaţia populară
Duminica trecută, mi-a fost dat să asist la un spectacol de o ţinută înaltă, cu adevărată demnitate pentru cîntecul popular. Deşi sala mare a casei de cultură din Ciuteşti, Nisporeni, nu se încălzeşte, directorul ei, Grigore Stamati, ca un bun gospodar ce este, a avut grijă să construiască, din proprie iniţiativă, două sobe, ca cel puţin cei ce ies în scenă să aibă unde-şi dezmorţi un pic oasele.
Pentru a prezenta un spectacol mai variat şi mai bogat în conţinut, de data aceasta s-a recurs la o colaborare cu artiştii din satele vecine, Selişte şi Păruceni. Aici, la Ciuteşti, lucrătorii casei de cultură pun în capul mesei cîntecul, obiceiurile şi tradiţiile populare, dragostea de tot ce e frumos.
Cei doi fluierişti din Selişte, Andrei Corduneanu şi Vasile Rîmbu, precum şi surorile gemene Tatiana şi Irina Ţerna din Păruceni, s-au integrat de minune în ansamblul artistic din Ciuteşti, alcătuind un colectiv monolit, împătimit de cîntecul popular. Un „vot de încredere” a fost acordat de public şi interpretelor, surorilor gemene din Ciuteşti, Aurica şi Veronica Otgon, care, împreună cu Rodica Tiossa, au adus în scenă mai multe cîntece autentice.
Cîntecul „Să las gîştele afară”, interpretat de către surorile Mihaela şi Renata Donici, eleve în clasele primare, a păstrat un adevărat suflu ţărănesc în melodie, fiind răsplătit din plin cu aplauze. Cireaşa de pe tort a consituit-o evoluarea lui Grigore Adam din Nisporeni, rapsod popular şi renumit interpret la frunză.
Spectacolul a fost încununat de ansamblul folcloric de bărbaţi, care a adus în dar publicului un buchet de melodii, unele dintre ele fiind culese de Vasile Lazări, decanul formaţiei.
Am plecat de la acest spectacol cu certitudinea că folclorul, cîntecul popular nu se demodează, ci dimpotrivă, rezistă în timp.
Grigore Drăgan,
specialist în problemele patrimoniului cultural şi turismului la Secţia Cultură şi Turism Nisporeni
Lasă un răspuns