Balada miezului de nucă în regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărași

Dacă, pe vremuri, bunicile noastre își făceau, toamna, rezerve de nuci pentru a le da, la Anul Nou, urătorilor, acum moda s-a schimbat. Pentru urători bunicile deja își fac rezerve mai serioase, iar nucile le adună cu grijă, căci miezul lor e la mare căutare.
În ultimii 10-15 ani, miezul de nucă a devenit o afacere profitabilă. E un produs căutat din lunile septembrie-octombrie și pînă-n primăvară. Cîştigă oamenii din comunitățile rurale, care culeg fiecare nucă. Cîştigă colectorii de miez de nucă . „Businessul cu miez de nucă a luat amploare, iar produsul din Moldova, în proporție de 90 la sută, ia calea străinătății, mai ales spre țările din Europa”, ne-a spus Ion Nanu, unul dintre cei mai mari colectori de miez de nucă din Ungheni. De mai bine de un deceniu se ocupă cu acest gen de activitate, astfel că e la curent cu tot ce ţine de vînzarea-cumpărarea miezului de nucă.
Printre cei mai interesaţi să-şi vîndă marfa sînt… Cine credeţi? Persoanele în vîrstă de la ţară.
Cît costă miezul de nucă în regiune?
Un kilogram de miez de nucă de calitate superioară, ceea ce înseamnă jumătăți de culoare deschisă, este cumpărat de la oameni cu 75-80 de lei. Pentru miezul de calitate joasă, închis la culoare şi mai mărunt, colectorii sînt de acord să dea…  nu mai mult de 30 de lei. ”În străinătate există o cerere foarte mare de miez de nucă, pe care noi nici pe departe nu o putem satisface”, spune Ion Nanu, după care continuă: „Acum, la fiecare colț poți vedea intermediari, care colectează miez de nucă”. Au apărut, practic, peste tot, în fiecare raion.
Cu toate acestea, dînsul susţine că, pentru a face un ban, nisporenenii pot fi văzuți, deseori, cu miez de nucă de vînzare, la Ungheni. Mulţi dintre unghenenii pleacă să-și vîndă marfa tocmai la Chișinău. ”Oamenii, în dorinţa lor de a cîștiga mai mulți bani pentru marfa lor, uneori pierd mai mult”, a mai accentuat Ion Nanu.
Cum să cîştigi mai mult?
Colectorul de miez de nucă din Ungheni s-a arătat convins că, dacă oamenii ar face din start  selecția producției după culoare și formă, ar putea cîștiga bani buni. ”La noi lumea s-a învățat să pună tot miezul, cel deschis la culoare împreună cu cel cafeniu, să mai adauge şi tot gunoiul de nucă într-o torbă și să vină la piață. Aici cer pe marfa lor prețuri fantastice”, spune dînsul.
Pe de altă parte, Ion Nanu recunoaște că și unii colectori de miez de nucă sînt mai puţin corecţi şi încearcă să-i amăgească pe oameni la cîntar. ”Unii pun prețul mai mare la miez, dar, în același timp, îi mint pe oameni cînd le cîntăresc marfa. În rezultat, aceştia pierd și din cîștig, dar și încrederea față de toți colectorii”, explică dînsul.
Calitatea miezului din regiune mai proastă
În acest an, roada nucilor, susțin specialiștii, nu a fost nici mare, nici de calitate în regiune. Acelaşi lucru ni l-a spus şi Ion Nanu. Potrivit dînsului, în comparație cu anul trecut, calitatea miezului de nucă a scăzut cu aproximativ 30%, la fel şi roada. Cauza principală a fost seceta îndelungată din vară, în urma căreia nucile nu au crescut cum ar fi trebuit, dezvoltînd un miez mai mărunt. Şi specialiștii de la Direcțiile agricultură din Ungheni, Nisporeni și Călărași au dat vina, într-un glas, pe secetă ”Lipsa precipitațiilor a adus daune tuturor culturilor, inclusiv copacilor de nuci”, a punctat Tudor Șeptelici, specialist principal la Direcția agricultură și alimentație Ungheni.
Nucul – un pom cu viitor frumos în regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărași
„Afacerile cu miezul de nucă în Molodva au viitor”, și-a exprimat convingerea Ion Nanu. Nu întîmplător, suprafețele de plantații de nuci în regiune încep să se majoreze, iar numărul doritorilor de a întemeia o afacere în acest sens este în creștere.
La ora actuală, raionul Ungheni are 355 de hectare de plantații de nuci, dintre care 105 ha sînt tinere și n-au intrat în perioada de rodire. Raionul Nisporeni cedează vecinilor, avînd doar 100 de hectare de plantații. În raionul Călărași, în ultimii ani, s-au sădit circa 80 de hectare de nucari, cea mai mare suprafață – de 30 de hectare – fiind în posesia unei întreprinderi din Săseni. Au fost întemeiate plantații mici de nuci și în satele Pitușca, Țibirica, Bahmut. Specialiștii susțin că nu-i exclus ca, în următorii ani, numărul doritorilor de a iniția o afacere privind creşterea nucilor să mai crească. Piața de desfacere a miezului de nucă, mai ales din străinătate, dictează acest lucru.
Ina Landa, Tudor Josanu