Zaharia Triboi, omul care a îmblînzit lutul

Avea 25 de ani cînd a deprins arta olăritului. Era anul 1983. Citise un anunţ că fabrica de ceramică din Ungheni are nevoie de olari. N-a stat mult pe gînduri. Şi-a zis să încerce. A fost angajat şi, după o săptămînă, a început a meşteri oale. Peste o lună făcea deja vase pentru export. După alte două luni, obţinea categoria a cincea şi făcea cîte două norme…
Chemarea baştinei a fost însă atît de mare, încît, după trei ani, a revenit în satul natal, Cioreşti,  Nisporeni. Dar nu a renunţat la olărit, îndeletnicire care i-a picat la suflet chiar de la început. Şi-a construit un atelier de olărit şi, la un an, a primit titlul „Meşter popular”.  În 1996, în componenţa unei delegaţii conduse de ministrul de atunci al Culturii, Mihai Gh. Ciubotaru, participă la Festivalul „Est-Vest” din oraşul francez Die, unde şi-a expus ceramica sa neagră. Aici a avut fericita ocazie să-i strîngă mîna lui Paul Goma, personalitate notorie, scriitor originar din Basarabia.
Zaharia Triboi şi-a cîştrigat faima unui meşter neîntrecut în domeniu. Este un fel de Dumnezeu al lutului, un generator de idei, un maestru care reuşeşte să-i dea un suflu nou argilei. Face ce face, şi pune mîina pe cîte un premiu la tîrgurile şi expoziţiile la care participă. Numărul acestora este mare. Vom face doar o scurtă trecere în revistă. Premiul mare la: Tîrgul de ceramică  „Cucuteni –5000”din Iaşi, „Cocoşul de Hurez” (Hurez, România), „Pentru credinţa meşteşugului” (Scopin, regiunea Reazan, Rusia), Tîrgul creatorilor populari din  Sibiu, România, Bîlciul Olarilor din Iurceni, Nisporeni. Premiul întîi la: Tîrgul naţional de ceramică „Ungheni –2005”, expoziţia naţională „Ceramica la sfîrşit de mileniu”, expoziţia-tîrg de artă populară „Graiul vechilor izvoare” (Cioreşti, Nisporeni), Tîrgul Naţional al meşterilor populari „Tezaur” din Chişinău (ediţiile 2000 şi 2002), Tîrgul republican al meşterilor „Călăraşi – 97”, Expoziţia de pictură, grafică, sculptură, artizanat „AX-ART”  vernisată la „Moldexpo”. Mai are în palmares o mulţime de diplome, printre care: diploma Fundaţiei „Mihai Viteazul” (Iaşi), diploma de gratitudine la Expo–Tîrg universal „Pasărea din suflet” Bălţi, diploma Ministerului Culturii pentru utilizarea reuşită şi variată a simbolicii Zilei Naţionale a Vinului în articole din ceramică (Chişinău). Numărul acestora se ridică la 100.
Indiscutabil, Dumnezeu i-a pus mîna pe creştet şi l-a înzestrat cu acest har divin, ajutîndu-l să dea sens şi frumuseţe lutului. Arta olăritului este veşmîntul lui. Frămîntă lutul cu sudoarea sa.
Renumitul olar Zaharia Triboi i-a cultivat dragostea pentru lut şi feciorului său, Adrian, care a studiat Ceramicala Academiade Teatru, Muzică şi Arte Plastice din Chişinău. În 2008, tînărul a participat, cu 12 piese de ceramică neagră, la ediţia a doua a Jocurilor Delfice Mondiale şi  a obţinut medalia de aur, fiind considerat cel mai talentat, mai original şi mai creativ dintre toţi participanţii din 65 de ţări ale lumii.
Dar să revenim la Zaharia Triboi. El face tot posibilul ca să ţîşnească din lut frumosul. Pentru el, ceramica nu-i decît o revărsare firească a inimii, a sufletului. Poate sună patetic, dar acesta e adevărul: munca în atelierul de olărit nu e numai o simplă ocupaţie, ci e un legămînt cu nemurirea. Piesele pe care le realizează sînt un concert al ochilor, o clipă înveşnicită în lut.
Apropo, vasele confecţionate de el au fost oferite, în calitate de suvenire, preşedintelui României, Traian Băsecu, aflat în vizită de lucru în Moldova. Vasele sale din ceramică neagră sînt, în prezent, în numeroase colecţii din străinătate. La noi, din păcate, încă nu sînt apreciate la justa valoare. Totuşi, specialiştii Centrului Naţional de conservare şi promovare a patrimoniului cultural şi imaterial recunosc că Zaharia Triboi este un creator inteligent, cu o personaliate pronunţată şi o vastă experienţă, un meşter care ţine la autencitate, la valorile artistice. Să-l apreciem şi să-l susţinem măcar moral, dacă material este imposibil.
Grigore Drăgan,
specialist în problemele patrimoniului cultural şi turismului la Secţia Cultură şi Turism
Nisporeni