Gînduri spuse în glas

Ştefan Bodrug, director adjunct pe instruire şi producere:
Probabil că sîntem daţi de la Dumnezeu să muncim aici, într-o şcoală profesională. Eu am absolvit institutul agricol, facultatea mecanizarea agriculturii. Sînt de specialitate inginer-mecanic şi aş fi putut să mă angajez într-o gospodărie agricolă. Poate ajungeam un inginer-şef sau chiar un preşedinte de kolhoz. Nu a fost să fie. Lucrez aici din primul an, de la constituire. Nu regret că am venit la Şcoala profesională. Mă bucur că instituţia noastră este solicitată. În fiecare an avem suficienţi doritori de a învăţa aici, iar noi, la rîndul nostru, facem tot posibilul ca să le creăm condiţii bune atît pentru studii, cît şi pentru odihnă.
 
 
 
 
Vera Popov, director adjunct pe instruire şi educaţie:
Am venit aici, în anul 1983, dintr-o şcoală puternică. Aşa au fost circumstanţele. Veneam cu sufletul greu, căci aveam impresia atunci că şcolile profesionale nu sînt nimic altceva decît nişte şcoli speciale pentru copii mai slab pregătiţi, care nu au potenţial intelectual.
Nu este aşa! Poate că elevii de aici sînt puţin mai slabi, vin de la sate, nepregătiţi, au specificul lor. Dar sînt foarte sufletişti şi, vrei-nu vrei, te fac şi pe tine mai bun.
M-am convins că nu contează şcoala în care lucrezi, fie că e liceu, colegiu sau şcoală profesională. Peste tot sînt oportunităţi şi, dacă munceşti, dacă te implici, obţii neapărat succese.  Avem cu ce ne mîndri.