S-a vorbit şi s-a scris foarte mult despre podul Eiffel de la Ungheni

Cu ocazia aniversării a 135-a de la inaugurarea podului feroviar peste Prut de la Ungheni, “Expresul” a lansat o campanie de informare cu genericul: “Cinci lucruri pe care nu le-aţi ştiut despre podul lui Eiffel”.

Zilnic, timp de aproape o săptămână, pe site au fost plasate ştiri despre podul de metal de la Ungheni, proiectat de inginerul francez Gustave Eiffel.

Am selectat, pentru cititorii Expresului, cele mai interesante şi curioase lucruri pe care le-am descoperit muncind asupra materialelor plasate pe site.

* Ştiaţi că numele autorului podului feroviar peste Prut de la Ungheni fusese învăluit în ceaţă ani în şir? Se pare că autorităţile sovietice nu prea-şi doreau să se vorbească despre acest pod ce uneşte cele două maluri ale Prutului. Abia acum 14 ani, în nr. 9 (aprilie 1998) al revistei Liceului “Vasile Alecsandri” din Ungheni, “Noua generaţie”, un elev din clasa a X-a, Cristian Jardan, îşi pusese întrebarea: „Să fie podul de cale ferată peste Prut o lucrare a lui Eiffel?”. Tot atunci, Muzeul de istorie şi etnografie din Ungheni a pornit cercetările şi a stabilit că, într-adevăr, autorul podului este renumitul inginer francez Gustave Eiffel.

* Gustave Eiffel avea 44 de ani cînd a venit în Basarabia, la invitaţia conducerii căilor ferate de aici, pentru a proiecta podul de la Ungheni. Abia peste 10 ani, proiectează şi turnul din Paris, care avea să-l facă celebru pentru totdeauna.

* Impresionat de podul de la Ungheni, primarul de Iaşi, Scarlat Pastia (1877-1879), l-a invitat pe Gustave Eiffel în capitala Moldovei istorice, pentru a proiecta „Marele Hotel Traian”, un edificiu ce înfrumuseţează şi astăzi municipiul Iaşi.

* Dacă la început podul a fost proiectat cu ecartament larg, aşa după cum erau căile ferate ale Imperiului Rus, după 1918 acesta a fost schimbat cu unul de tip îngust, ca în majoritatea ţărilor europene. În anii celui de al doilea război mondial, ecartamentele se schimbau de îndată ce Basarabia era ocupată de către sovietici. Astăzi, podul are ambele tipuri de ecartament.

* Podul Eiffel de pe Prut este “frate” cu celebrele construcţii metalice din Franţa – viaductul Garabit peste rîul Truyere şi podul feroviar Bordeaux peste fluviul Garonne, dar şi cu podul Maria Pia de pe rîul Douro din Portugalia. Una dintre „verişoarele” podului din Ungheni este  Statuia Libertăţii din SUA (Gustave Eiffel a realizat carcasa metalică din interiorul statuii).

* Podul feroviar peste Prut este inaugurat oficial în primăvara anului 1877, la 21 aprilie. În acele zile, la Ungheni soseşte ţarul Rusiei, Alexandru al II-lea, care face o trecere în revistă a unităţilor militare dislocate în apropiere. La 24 aprilie 1877, Rusia declară război Turciei, iar pe podul din Ungheni trece armata imperială.

* În cei 135 de ani de la inaugurare podul nu a avut nevoie de nici o reparaţie.

* Pe acest pod feroviar, în drumul său spre Odesa, a trecut în 1885 şi poetul Mihai Eminescu.

* În a doua jumătate a secolului XX, pe acest pod au trecut lideri politici importanţi, printre care şi conducătorul Uniunii Sovietice, Leonid Brejnev, şi cel al Coreii de Nord, Kim Ir-sen.

* În anul 1991, podul feroviar a devenit pod de flori pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, care s-au reîntîlnit după o despărţire de aproape jumătate de secol.

* La 20 aprilie 2012, prin decizia Consiliului orăşenesc Ungheni, podul feroviar peste Prut a fost numit oficial “Podul Eiffel”, dorindu-se astfel ca acest pod să devină un simbol reprezentativ pentru Ungheni, așa cum este Turnul Eiffel pentru Paris.