Ce are în comun podul lui Eiffel din Ungheni cu evenimentele din 7 aprilie 2009?

Acum doi ani, la 11 februarie 2010, Ion Cibotaru, consilier raional, neafiliat politic, propunea, în numele Asociaţiei raionale a businessului mic şi mijlociu “Iniţiativa Ungheni”, ca podul feroviar de peste Prut, proiectat de  către inginerul francez Gustave Eiffel, să fie numit Podul … “7 aprilie”.
De ce? “Ziua de 7 aprilie 2009 a fost una de cotitură în ceea ce priveşte deschiderea spre Europa”, a explicat dînsul pentru publicaţia regională “Expresul”, subliniind, totodată:  “Nu este o chestiune politică”.
Colegii săi din Consiliul raional Ungheni, şi cei de la guvernare, şi cei din opoziţie, au spus însă un NU hotărît. “Nu este corect să ne preocupăm noi şi să dăm denumirea “7 aprilie” unui pod care are pentru noi o importanţă şi geografică, şi sufletească, şi de altă natură”, a remarcat Svetlana Ciobanu, pe atunci consilier raional AMN. “Noi ştim cine a construit podul respectiv, ştim că a fost şi un pod de flori. De ce anume 7 aprilie?”, a suţinut-o şi consilierul comunist Ion Filimon.
În consecinţă, doar 7 din cei 35 de consilieri raionali au votat pentru proiectul de decizie înaintat de către Ion Cibotaru.
De notat că acelaşi pod intrase deja în istorie sub numele de Podul de flori. Pe 6 mai 1990, zeci de mii de români de pe cele două maluri ale Prutului s-au reîntîlnit şi s-au îmbrăţişat, după circa jumătate de secol de înstrăinare. Podul a rezistat acestei avalanşe de oameni.
În ultima perioadă, tot mai mulţi ungheneni numesc acest obiectiv simplu, dar cu mîndrie: “Podul lui Eiffel”.
Sîmbătă, 21 aprilie, se împlinesc 135 de ani de la inaugurarea oficială a podului feroviar peste Prut, ce uneşte două localităţi cu acelaşi nume: oraşul Ungheni din Republica Moldova şi satul Ungheni din România.
[wzslider interval=”5000″]