FOTO | Movila Măgura şi crucea de pe ea

Movila Măgura a inspirat numele satelor Măgurele, Măgura, Măgura Nouă şi Slobozia Măgura.

La hotarul raioanelor Ungheni şi Făleşti, pe moşia satului Ţâghira, se înalţă Movila Măgura, o înălţime pe cât de falnică, pe atât de enigmatică. Movila, cu înălţime de 14 metri, se află pe un deal, iar altitudinea absolută a acesteia este de 388 metri, situându-se pe locul doi după mărime în Republica Moldova, după dealul Bălăneştiului.
La hotarul raioanelor Ungheni şi Făleşti, pe moşia satului Ţâghira, se înalţă Movila Măgura, o înălţime pe cât de falnică, pe atât de enigmatică. Movila, cu înălţime de 14 metri, se află pe un deal, iar altitudinea absolută a acesteia este de 388 metri, situându-se pe locul doi după mărime în Republica Moldova, după dealul Bălăneştiului.
Oficial, Movila Măgura este situată pe teritoriul Ungheniului, însă cei din satele învecinate, parte a raioanelor Făleşti şi Sângerei, o consideră şi a lor. De altfel, patru localităţi megieşe şi-au format denumirea satului, având ca bază Movila Măgura – Măgurele (Ungheni), Măgura (Făleşti), Măgura Nouă (Făleşti) şi Slobozia Măgura (Sângerei).
Zona ecoturistică Movila Măgura
Este cel mai bine pentru vizitatori dacă lasă maşina într-unul dintre satele de la poalele Movilei Măgura şi parcurg pe jos cei câţiva kilometri până în vârful dealului. Astfel, poţi contempla priveliştea urcând în linişte spre pisc. Anume aceste peisaje l-au făcut pe Gheorghe Mustea să compună melodia „La Movila Măgurii”, o compoziţie muzicală în ritm de vals de toată frumuseţea.

Cu cât urci mai sus, cu atât tabloul este mai frumos, iar vântul te tot pişcă de obraz. Ajunşi pe platoul de unde se ridică movila, privirea noastră cuprinde dealurile şi să…

Gheorghe Şova, Preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Alianţa între generaţii” din Făleşti, a urcat de nenumărate ori Movila Măgura şi o va mai face ori de câte ori va fi nevoie pentru a o transforma într-o atracţie axată pe turismul ecologic. „Noi, cei de pe loc, ne zice domnul Şova, facem tot ce putem pentru a promova zona ecoturistică Movila Măgura. Am pus indicatoare pe drumurile de acces şi am realizat panouri informative cu câte 40 de fotografii ale Movilei Măgura, realizate de Lucia Bacalu, pe care le-am plasat în satele megieşe ale movilei”.
O reproducere la scară redusă a viitorului complex turistic poate fi văzută la gimnaziul din Ciolacul Vechi. Un element principal al machetei este şi conacul unui boier, aşezat pe timpuri la umbra Măgurii. Dar până ca produsul turistic să fie finalizat, pe vârful Movilei Măgura vizitatorii urcă sporadic. Şi, totuşi, cucerirea vârfului Măgurii merită tot efortul, fiindcă doar de aici putem admira peisajul panoramic al câmpiei Prutului de Mijloc.

Movila Măgura şi enigmele sale
Nici până astăzi nu se ştie scopul, perioada şi metoda construirii movilei conice artificiale, zisă şi tumul, din vârful dealului Măgura. Versiuni sunt câteva, printre care se crede că tumulul ar fi, de fapt, o necropolă sau un mormânt militar foarte vechi. O altă întrebuinţare a movilei ar putea să fi fost cea de receptor şi transmiţător a semnalelor de alarmă, în cazul atacului duşmanilor, aceasta datorită faptului că piscul poate fi văzut de departe. Unii localnici consideră că movila este ridicată de către turci acum câteva veacuri, iar acolo s-ar putea ascunde comori. Această legendă este deja una obişnuită prin se dezleagă, de obicei, misterele pentru multe dintre movilele de la noi. Această versiune a ademenit multă lume care a făcut numeroase încercări de prădare a tumulului.
Movila Măgura prezintă interes şi pentru cercetători, astfel în 1995 echipa condusă de arheologul Veaceslav Bicbaev a descoperit aici o aşezare eneolitică din cultura Cucuteni-Tripolie. În urma cercetărilor arheologice, au fost descoperite fragmente mici de ceramică, dar şi un vas piriform cu patru figurine, ce erau reprezentări decorative feminine. Pe vârful movilei au mai fost dezgropate o strachină şi o cupă, iar în preajma Movilei Măgura s-a găsit o spadă bine păstrată, datând cu veacul al XV-lea. În perioada interbelică pe vârful Movilei Măgura a fost instalată o cruce, ce a fost dărâmată mai apoi de sovietici. În locul ei a fost ridicat un observator de lemn ce nu s-a păstrat până în zilele noastre, iar astăzi la locul său iniţial este reinstalată o cruce acoperită cu inox, ce reflectă razele soarelui spre satele aşezate în vecinătatea Movilei Măgura.
Un film documentar despre Movila Măgura poate fi urmărit pe pagina webwww.movilamagura.md.
Movila Măgura „îmbrăcată” în covoare pentru Guinness
Activiştii locali doresc crearea, în cadrul unui proiect susţinut de SUA, a unor ateliere în trei sate din preajma Movilei Măgura, pentru revigorarea tradiţiei ţesutului manual de covoare. „Vrem să facem acolo şi un festival al covorului, iar în final să „îmbrăcăm” Movila Măgura în covor moldovenesc”, ni se destăinuieşte Gheorghe Şova, Preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Alianţa între generaţii”. Prin această acţiune, organizatorii doresc ca Măgura să intre în Cartea Recordurilor Guiness.
Specii rare de plante pe Movila Măgura

În 2011 a fost realizată inventarierea plantelor de pe Movila Măgura. Printre zecile de plante găsite pe pantele movilei s-au descoperit şi câteva specii rare ocrotite atât în Republica Moldova, cât şi în România şi Ucraina, printre acestea: Ruşcuţa vernală, Sparanghelul medicinal, Lipitoarea montană, Cănăriţa glutinoasă, Şofrănelul reticulat şi Garofiţa capitată.
Foto: stiripozitive.eu
Sursa: stiripozitive.eu