VIDEO / „Doina Prutului” – zece ani de cântec, tradiție și prietenie între bărbații care păstrează viu folclorul unghenean

Zece bărbați, un singur glas și aceeași pasiune pentru folclor. De un deceniu, Ansamblul folcloric de bărbați „Doina Prutului” promovează cântecul popular și tradițiile din raionul Ungheni. Membrii formației vin din diferite localități ale raionului – sunt directori ai caselor de cultură, conducători ai formațiilor artistice, profesori de muzică sau oameni care au dedicat ani întregi domeniului cultural. În fiecare săptămână însă, se întâlnesc la Secția Raională Cultură și Turism Ungheni pentru repetiții.

Într-o zi de luni, la amiază, am asistat la una dintre aceste întâlniri. Repetiția era deja în toi când am intrat în sală. Dincolo de spectacole și aplauze, aici începe munca din spatele fiecărei evoluții scenice – ore de repetiții, alegerea repertoriului și dorința comună de a păstra vie moștenirea folclorică a acestui ținut.

Cântece culese din sate, păstrate și transmise mai departe

Conducătorul artistic al ansamblului este Iurie Vizir, profesor de muzică la Gimnaziul din Costuleni. Pentru el, repertoriul formației este construit din cântece care au rădăcini în comunitățile de unde provin membrii. „Fiecare membru al formației vine cu idei și cu cântece culese din localitatea sa sau învățate de la cineva. Ascultăm propunerea și, dacă ne place, o învățăm și o includem în repertoriu. Nu doar unul sau doi membri fac asta, ci majoritatea vin cu melodii pe care le îndrăgesc”, explică Iurie Vizir.

Ansamblul își interpretează repertoriul cu acompaniament instrumental. În prezent, formația dispune de nai, acordeon și tobă, instrumente care completează interpretarea vocală.

Pentru membrii „Doinei Prutului”, folclorul nu este doar un gen muzical, ci și o responsabilitate. „Dăm o continuitate folclorului, cântecului nostru tradițional și nu uităm de acele tradiții, de moștenirea pe care o păstrăm și o ducem mai departe urmașilor noștri. Cântecul folcloric este o stare sufletească care ne unește, ne adună și ne face să venim cu plăcere, cu satisfacție și bucurie la fiecare întâlnire”, spune Iurie Vizir.

În cei zece ani de activitate, ansamblul a participat la numeroase spectacole, festivaluri și concursuri, în localități din raion, dar și în alte regiuni ale țării, unde au fost menționați pentru repertoriu, pentru ținuta scenică și pentru interpretarea adecvată. „Cel mai important e că noi  nu cântăm pe fonograme, ci interpretăm pe viu – acesta este specificul formației noastre”, subliniază Iurie Vizir.

Pentru anii care urmează, membrii ansamblului își doresc să continue activitatea atât timp cât vor avea putere și dorință de a cânta.

Un ansamblu care a readus cântecul bărbătesc în scenă

Potrivit lui Mihail Ganga, unul dintre membrii „Doinei Prutului”, apariția formației a venit într-un moment în care cântecul bărbătesc tradițional risca să dispară. „Cetele de bărbați, în genere, erau pe cale de dispariție. Datorită inițiativei Galinei Moraru, specialist principal la Secția Cultură Ungheni, a fost înaintată ideea de a înființa un ansamblu de bărbați”, povestește Mihail Ganga.

Așa a luat naștere „Doina Prutului”, un colectiv care și-a propus să păstreze cântecul popular autentic. „Venim la repetiții cu mare plăcere și cu deosebită satisfacție. Suntem un colectiv de bărbați uniți. Chiar dacă sunt de o vârstă înaintată, găsesc o plăcere deosebită aflându-mă în anturajul acestor bărbați. Împreună ne străduim să propagăm acele perle folclorice care încă mai sunt în satele noastre”, mai spune Mihail Ganga.

El își dorește ca „Doina Prutului” să continue să existe mulți ani înainte. „Este păcat să dispară un asemenea ansamblu folcloric de bărbați, pentru că astfel de formații sunt foarte puține”, afirmă el.

O viață dedicată culturii

În spatele fiecărei voci din „Doina Prutului” este o poveste. Unii membri au crescut cu muzica în familie, alții au transformat cultura într-o profesie. Andrei Pascaru, pe lângă activitatea în cadrul „Doinei Prutului”, este și conducătorul muzical formației folclorice „Țărăncuța” din Florițoaia Veche și al ansamblului de copii „Floarea Norocului”, din aceeași localitate.

Cu „Țărăncuța” activează de aproximativ 20 de ani, iar cu tinerii interpreți de la „Floarea Norocului” – de aproape un deceniu. „Este o activitate deosebită, pentru că o fac cu dragoste și îmi place foarte mult. Mai ales că acest ansamblu de bărbați este un colectiv energic. Când ne unim, trăim ca frații. Nu doar cântăm, dar ne și stimăm unii pe alții și demonstrăm ceea ce putem”, spune acesta.

În repertoriul formației se regăsesc și cântece vechi, inclusiv lucrări „lălăite”, o formă de interpretare păstrată din vremurile când oamenii se adunau la șezători și petreceri fără acompaniament instrumental. „Astăzi sunt apreciate foarte mult aceste lucrări lălăite, pentru că sunt dintre cele mai vechi. Pe atunci nu existau instrumente, iar oamenii cântau din gură. Băteau cu furculița și lingura în farfurii, dar cântecul răsuna. Avem și noi în repertoriu astfel de lucrări, una dintre ele am propus-o eu, iar colegii au acceptat-o cu drag”, povestește membrul ansamblului.

Din anul 1978 activează în domeniul culturii. Pentru el, cântecul a devenit mai mult decât o activitate artistică. „La noi cântecul este ceva fără de care nu putem. Probabil altfel nici nu s-ar putea ține un asemenea colectiv, dacă nu ar exista pasiunea și dragostea pentru muzică”, mărturisește el.

„Ar fi păcat să pierdem ceea ce am moștenit”

Pentru Simion Bulbaș, care este și conducătorul Centrului de Meșteșug „Plaiul Fagului”, membru al Uniunii Meșterilor Populari și profesor de artă plastică, legătura cu muzica vine din familie. „Mă trag dintr-o viță de muzicanți și mi-ar părea rău ca un codrean să nu poată cânta. De aceea mă aflu și până în prezent în acest colectiv. Ne-am străduit să fim uniți și nu avem motive să spunem că nu vom cânta”, spune Simion Bulbaș.

El consideră că arta, indiferent de forma ei, pornește de la aceeași stare – inspirația și dorința de a crea. Repertoriul ansamblului este construit în jurul cântecului popular autentic, cu piese inspirate din tradiție și din specificul regiunii.

„Repertoriul este din popor și cuprinde diferite teme – patriotice, doine, cântece despre locuri și oameni. Avem o gamă largă de melodii, pe care pe parcurs le mai modificăm și le aranjăm astfel încât să păstrăm spiritul tradițiilor populare”, explică el.

Pentru Simion Bulbaș, fiecare apariție pe scenă vine cu emoții, dar și cu responsabilitate. „Principalul este când vedem sala că ne apreciază. Atunci înțelegi că aduci un mesaj publicului. Nu este doar să cânți – trebuie să ai ținută scenică, să fii atent la reacția oamenilor și să transmiți ceea ce ai pregătit”, menționează el.

Totuși, el consideră că păstrarea tradițiilor în prezent nu este o misiune ușoară. „Este foarte complicat să faci cultură în ziua de azi. Noi încercăm să ducem tradițiile mai departe, să le păstrăm. Ar fi păcat să pierdem ceea ce am moștenit”, conchide el.

Astăzi, „Doina Prutului” nu este doar un ansamblu folcloric, ci o comunitate de oameni care au ales să păstreze o parte din memoria satelor. Prin cântecele lor, duc mai departe glasul generațiilor trecute și încearcă să-l transmită celor care vin după ei.

Ansamblul folcloric de bărbați „Doina Prutului” este o formație artistică model, subordonată Secției Raionale Cultură și Turism Ungheni. Prin activitatea sa, colectivul contribuie la conservarea cântecului popular autentic și la promovarea tradițiilor din regiune.

Un reportaj foto de la repetiții poate fi văzut AICI!

____________________________________________________________________

Articolul este realizat în cadrul proiectului ”Ungheni și Călărași – memoria vie a culturii autentice”, finanțat de Ministerul Culturii.