Guvernul Munteanu demisionează. Ce urmează pe scena politică

Prim-ministrul Alexandru Munteanu și-a anunțat vineri, 3 iulie, demisia din funcție, la opt luni după învestirea Guvernului. Anunțul a fost făcut printr-o postare pe pagina sa de Facebook, în care a explicat că nu își mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” sale, scrie moldova1.md.

„Am acceptat propunerea de a fi premier cu multă responsabilitate și cu ferma convingere că pot contribui la schimbarea lucrurilor în bine. În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec”, a scris Alexandru Munteanu.

Acesta le-a mulțumit membrilor Guvernului și tuturor colaboratorilor pentru activitatea desfășurată și a afirmat că va continua să își servească țara indiferent de funcția pe care o va ocupa în viitor.

Alexandru Munteanu a fost învestit în funcția de prim-ministru la 1 noiembrie 2025, după alegerile parlamentare, înlocuind Cabinetul condus de Dorin Recean. Guvernul său și-a asumat un program axat pe accelerarea integrării europene, creșterea salariului minim, valorificarea Planului de Creștere Economică și finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până în 2028.

Ce urmează după demisia premierului

Potrivit Constituției Republicii Moldova, demisia prim-ministrului atrage automat demisia întregului Guvern.

În această situație, președinta Republicii Moldova va desemna un prim-ministru interimar, ales dintre membrii actualului Cabinet, care va asigura administrarea treburilor publice până la învestirea unui nou Guvern.

Miniștrii își vor continua activitatea doar cu atribuții limitate, necesare administrării curente a statului, fără posibilitatea de a promova reforme sau proiecte legislative majore.

În perioada următoare, președinta Maia Sandu va organiza consultări cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru.

Candidatul desemnat va avea la dispoziție 15 zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a listei noului Cabinet de miniștri.

În cazul în care Parlamentul nu acordă votul de încredere în termenul prevăzut de Constituție și sunt respinse cel puțin două tentative de învestire în decurs de 45 de zile, șeful statului poate dizolva Parlamentul și declanșa alegeri parlamentare anticipate. Totuși, acest lucru nu este posibil în ultimele șase luni ale mandatului președintelui și nici în perioada stării de urgență, de asediu sau de război.

Expresul