VIDEO / Clacă ca odinioară la Florițoaia Veche. Tradiția a prins din nou viață în curtea Casei–muzeu „La Prispa lui Vasile”

Miros de lut proaspăt, forfotă în curte și oameni care au lucrat cot la cot – aceasta a fost atmosfera din curtea Casei–muzeu „La Prispa lui Vasile” din satul Florițoaia Veche. Duminică, 14 iunie, aici a fost organizată o clacă ca pe timpuri.

În cadrul clăcii, participanții au lipit pereții unei anexe a casei – muzeu folosind metode vechi: lut amestecat cu paie, dar și balegă de cal – materiale utilizate odinioară pentru tencuiala caselor. Simion Bulbaș, de la Centrul de meșteșug din Rădenii Vechi a fost cel care a pus la dispoziție inventarul necesar: lopățele din lemn moale, precum și targa pentru cărat lutul.

Lidia Bolișoi, conducătoarea colectivului folcloric, a explicat că scenariul clăcii a fost realizat în urma unor documentări în sat, pornind de la mărturiile bătrânelor care au păstrat memoria acestui obicei: „Deși sunt puține la număr, ele au fost o sursă importantă de inspirație pentru scenariul pus în scenă. Am cercetat modul autentic de desfășurare a clăcii pentru a reda cât mai fidel atmosfera de altădată. Este responsabilitatea noastră să păstrăm tradițiile și să le transmitem mai departe. Marele noroc este că, atunci când vine o propunere, colectivul este receptiv și mă susține în toate”.

Printre cei care au pus umărul la lucru a fost și Gheorghe Hlistun, care cunoaște bine meșteșugul lipitului cu lut. „Pe vremuri, la ridicarea unei case veneau vecinii, se făceau „lampacii”, se ridicau pereții, se turnau podurile, se lipeau pereții, iar oamenii se ajutau unii pe alții”, spune el. Potrivit lui, lutul se pregătea într-un cerc săpat în pământ, la o adâncime de aproximativ 30–50 de centimetri. Acolo se turna apă, lut și paie, iar amestecul era călcat cu calul până ajungea la consistența potrivită. După două zile, se mai amesteca încă o dată, apoi, înainte de lipire, se mai adăuga apă și se frământa bine. „Noi am învățat de la părinții noștri, iar alții învață de la noi și lucrul merge mai departe”,  mai spune el.

„Bărbații ridicau casa, apoi se implicau femeile. Udam pereții, puneam lut cu paie și bălegar, apoi îl lăsam să se usuce. După aceea mai puneam încă un strat”, spune și Raisa Ipatova, constructor. Urma apoi „fețuirea”, când pereții erau neteziți cu grijă. După ce se uscau, se dădeau cu var și cu sineală, pentru acea nuanță alb-albăstruie. Ferestrele erau vopsite, iar astfel, etapă cu etapă, casa prindea contur.

Participanții spun că dincolo de muncă, cea mai mare valoare a clăcii rămâne apropierea dintre oameni. „Ne-am organizat: repetiții, muncă și emoții pozitive, dar mai ales ne-am amintit de lucrurile de altădată. Casa mea este făcută din lampac, așa că știu foarte bine ce înseamnă munca cu lutul. Facem lucruri frumoase pentru satul nostru, ca să nu se piardă amintirile trecutului. fiecare din  noi a avut un rol bine stabilit, pentru ca întreaga activitate să fie cât mai autentică și să ofere tuturor trăirea emoțiilor de altădată”, spune Liuba Mihalachi, membră a colectivului folcloric „Țărăncuțele”.

Atmosfera a fost completată de muzică, voie bună și momente care au readus în memorie satul de altădată.

„A fost o activitate extraordinară. Am lipit, am glumit, dar rezultatul a fost pe măsură”, a spus și preotul Igor Ursu din Cetireni, care a participat pentru prima dată la o astfel de clacă.

„M-am bucurat să particip și să retrăiesc lucruri pe care le-am făcut cândva. Nu am rezistat și am pus mâna pe furcă să încarc lutul. Cântecele folclorice, mirosul, atmosfera, oamenii și ospitalitatea gazdelor au făcut ca această zi să devină o amintire frumoasă.”, a spus și Olesea Lazariuc, directoarea Casei de Cultură din Petrești.

Iar Dumitru Frasin, primarul comunei Florițoaia Veche, prezent la clacă spune că tradițiile din localitate sunt încă vii și susținute de oamenii satului, care le păstrează și le transmit mai generațiilor viitoare.

Menționăm că evenimentul a avut loc în cadrul proiectului cultural „Casa tradițională: actualizare, cercetare, documentare și valorificare”, inițiat de Secția Cultură și Turism Ungheni. Scopul a fost readucerea în atenție a tehnicilor tradiționale de construcție și a spiritului de comunitate de altădată, cu implicarea colectivului folcloric „Țărăncuța”.

Potrivit Galinei Moraru, specialistă la Secția Cultură și Turism Ungheni, proiectul va continua cu mai multe activități similare: „Ne propunem o transpunere scenică a momentului de făcut lampaci, realizată cu implicarea colectivului din Todirești. De asemenea, avem în plan organizarea unui concurs al caselor memorabile din sate, documentate prin imagini”. Proiectul are ca finalitate editarea unui album fotografic dedicat zestrei arhitecturii tradiționale din satele raionului Ungheni.

Tatiana Tesliuc