Podul de Flori, la 36 de ani: cum se transformă simbolul în infrastructură

Astăzi se împlinesc 36 de ani de la Podul de Flori, moment istoric petrecut la 6 mai 1990, când frontiera de pe Prut a fost deschisă simbolic pentru prima dată după decenii de separare. Peste un milion de oameni de pe ambele maluri s-au întâlnit fără pașapoarte și vize, transformând granița într-un spațiu al libertății și reîntâlnirii.

Evenimentul a avut loc în opt puncte de trecere, iar sute de mii de oameni de toate vârstele și profesiile din România, cu deosebire din județele Botoșani, Iași, Vaslui și Galați, din numeroase localități din RSS Moldovenească și-au dat întâlnire, duminică, 6 mai 1990, într-un impresionant pelerinaj, organizat pe ambele maluri ale râului Prut, pe lungi distanțe la punctele de frontieră Miorcani-Pererîta; Stânca-Costești; Sculeni-Sculeni; Ungheni-Ungheni; Albița-Leușeni; Fălciu-Țiganca; Oancea-Cahul; Galați-Giurgiulești, potrivit unei relatări a Agerpres din 6 mai 1990. Acțiunea, intitulată „Podul de flori de la Prut”, a fost organizată de Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni în colaborare cu Asociația culturală București-Chișinău și împreună cu Frontul Popular Moldova.

Cu acel prilej, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13.00 și 19.00, să treacă Prutul în RSS Moldovenească fără pașaport și viză, și de asemenea, cetățenilor din RSS Moldovenească să treacă fără viză specială în România. În acest sens, au fost create, de-a lungul frontierei de 700 km a Prutului, opt puncte de trecere, în locurile anterior menționate.

„Podul de Flori” a fost continuat și în anii următori, inclusiv în 1991, când moldovenii au traversat Prutul în România, dar și în 2015, când la Ungheni a fost organizat un marș comemorativ peste podul feroviar.

Astăzi, relațiile dintre Republica Moldova și România sunt consolidate prin proiecte concrete de infrastructură. Cel mai important dintre acestea este podul rutier Ungheni–Golăiești, cunoscut simbolic drept „Podul de Flori”, primul pod nou peste Prut construit după aproape 60 de ani. Proiectul prevede patru benzi de circulație, infrastructură vamală modernă și trotuare pentru pietoni, fiind parte a viitoarei Autostrăzi a Unirii (A8), finanțată din fonduri europene. Lucrările au început în 2025, iar finalizarea este estimată pentru 2026.

În paralel, sunt planificate și alte patru poduri rutiere peste Prut – Costești–Stânca, Leova–Bumbăta, Leca–Fălciu și Bărboieni–Răducăneni – aflate în diferite etape de dezvoltare.

La 36 de ani distanță, simbolul întâlnirii din 1990 începe să capete o formă concretă, prin proiecte care apropie tot mai mult, la nivel economic și uman, cele două state.