Consiliul de presă / Jurnalist sau blogger: oare face consumatorul diferența?

Lucrurile se complică atunci când autorii sunt jurnaliști cu proprii canale de blog sau jurnaliști cândva angajați în instituții media. Avem cazuri când jurnaliști foarte buni (ce-i drept, mai puțin în Moldova) au părăsit redacțiile în care nu se mai regăseau și și-au creat, de regulă – pe Youtube, bloguri sau platforme media proprii și au continuat să producă conținut de calitate, respectând, implicit, deontologia. La noi însă avem altceva – unii actuali sau foști jurnaliști și-au creat în paralel platforme proprii, dar plasează pe ele un conținut mai puțin conform cu jurnalismul profesionist.

Oamenii continuă să-i perceapă drept jurnaliști și deci se așteaptă la o minimă respectare a deontologiei. În acest caz, ce putem face? Marile redacții din lume au inventat bicicleta demult și au introdus în documentele lor de politici editoriale și conduită norme obligatorii pentru angajații lor care au și bloguri: chiar dacă sunt platforme de exprimare liberă, pe bloguri nu poți plasa lucruri care nu ar fi acceptate și în ziar. Punct. Asta ar trebui să servească drept bună practică pentru redacțiile de la noi – să le ceară angajaților care au canale individuale de Youtube sau alte platforme pe care plasează conținut să respecte și acolo deontologia sau chiar politica editorială, întrucât ei reprezintă și acolo imaginea redacției. Managementul redacțiilor ar trebui să fie cu atât mai interesat să impună astfel de reguli cu cât acești autori sunt deja notorii pentru încălcarea deliberată a deontologiei.

Documentându-mă pentru acest articol, mi-am confirmat convingerea că în lume există de mult timp preocupare pentru responsabilizarea altor creatori de conținut decât jurnaliștii. În unele cazuri, reguli de onestitate pentru influenceri sunt incluse în legislația cu privire la publicitate și activitatea comercială. În altele, se caută în continuare formule pentru responsabilizarea creatorilor de conținut, dar astfel încât să nu fie lezate libertatea de opinie și exprimarea liberă.

Din fericire, am constatat că în exterior există și cazuri când comunități de bloggeri au abordat problema elaborării unor coduri de etică, iar unele comunități, de exemplu, a bloggerilor cu profil gastronomic, chiar au ajuns să formuleze un set de reguli, deși au generat polemici aprinse, cele mai multe axate pe argumentul că „nu ar trebui să ne facem reguli ca jurnaliștii, căci dacă voiam să fim jurnaliști, lucram într-o redacție”.

De asemenea, un specialist în media și online din Norvegia, senior instructor în rețeaua profesioniștilor LinkedIn, Morten Rand-Hendriksen, a elaborat încă în anul 2009 un Cod de etică al bloggerilor, despre care anunță din start că este bazat pe Codul deontologic al presei din Norvegia. Liniile principale ale acestui cod sunt respectarea în orice circumstanțe a adevărului și folosirea platformei de blog pentru a proteja (victimele unor circumstanțe sau abuzuri, libertatea de exprimare și drepturile) și nu pentru a face rău.

Mai târziu, în 2021, același autor a elaborat un Cod de etică pentru influenceri, prin această noțiune avându-se în vedere inclusiv persoanele care câștigă din ceea ce spun/prezintă/promovează pe diferite platforme. „Promovarea e un MARE business. Asta înseamnă că acum, mai mult decât anterior, avem nevoie de influenceri care să adere la principii etice de bază ale muncii lor. Este ceva din seria lucrurilor despre care se spune că cu o mare putere vine o mare responsabilitate. Când activitatea de influencer devine job, trebuie s-o iei în serios”, argumentează Morten Rand-Hendriksen.

Ambele coduri au fost și sunt în continuare plasate pe web pentru a fi completate și discutate. Bineînțeles, nu se știe câtă lume le folosește, dar ele pot fi luate drept reper de către orice creator de conținut care se respectă și ține la decență și onestitate.

Înțeleg că întrebarea din titlu îmi poate atrage critici și reproșuri de felul „hai să lăsăm măcar platformele de exprimare liberă în afara vreunor reguli” sau „au jurnaliștii un cod deontologic și ce, parcă toți îl respectă?”. Desigur că accept astfel de replici și da, nu toți jurnaliștii respectă, dar încălcarea normelor nu anulează utilitatea lor. Dacă „blogosfera” Moldovei ar fi produs exclusiv conținut care să nu lezeze pe nimeni, acest articol nu ar fi existat. Așa însă sunt nevoită să abordez această problemă și îmi asum să generez o discuție. Admit și faptul că discuția s-ar putea nici să nu înceapă dacă bloggerii/creatorii de conținut cu probleme de etică se vor autoresponsabiliza și vor începe, de mâine, să lucreze altfel.

Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de YouTube și de Facebook 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *