Astăzi se călătorește vara. Creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Pantelimon

Pe 9 august, credincioșii creștin ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul mare mucenic și tămăduitor, doctor fără de arginți, Pantelimon. Tot în această zi se face pomenirea Orbului care a fost tămăduit de Sfântul Pantelimon, Sfintei Cuvioase Antuza, a o sută cincizeci și trei de sfinți mucenici care au murit în Marea Traciei, Sfântului Cuvios Manuel, Sfântului Mucenic Hristodul din Casandra.

Tradiții și superstiții de Sfântul Pantelimon

Pomenit în data de 9 august, acest sfânt este adesea numit „doctor fără de arginti”, arătându-se prin aceasta cum că el n-a umblat după averi și s-a mulțumit cu ceea ce putea avea din rosturile lui și nu cerea de la nimeni să-i plătească pentru binefacerile făcute. Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor și tămăduitor al bolnavilor, el este un model de doctor, slujitor și creștin următor lui Hristos.

Se zice că în ziua de Sfântul Pantelimon, cerbul iese din apă și această începe să se răcească, frunza teiului se întoarce pe dos, semn că vara se duce și lasă în locul ei iarna. În această zi se mănâncă porumb și dovlecei pentru a fi mai viguroși în timpul iernii. În ziua de Sfântul Pantelimon se împart multe fructe, pentru ca poamele să nu fie viermănoase anul următor.

De asemenea, se mai spune că oamenii care lucrează în ziua de Sf. Pantelimon sunt condamnați să se îmbolnăvească de ciumă, să aibă parte de ceasuri negre și pagube în viața de familie. Sfântul Pantelimon vindecă trupul și sufletul Minunile lui din timpul vieții au făcut înconjurul lumii, reuşind să-şi aducă până și tatăl păgân pe calea credinţei. Când tatăl lui s-a stins, și-a împărţit averea săracilor şi a muncit în numele credinţei, de unde şi numele primit de „doctor fără de arginţi”. Şi-a găsit sfârşitul decapitat, la ordinul împăratului, moaştele sale sfinte sălăşluind azi în biserici din întreaga lume, fiind patronul spiritual al lumii medicale și tămăduitorul suferinzilor.

Dacă gospodina toarce în acestă zi, Sfântul o pedepseşte şi-i moare vaca. În mediul rural, moartea unui animal de povară atrage multă pagubă în gospodaria respectivă. În schimb, dacă oamenii respectă sărbătoarea şi nu lucrează, în această zi, în zona geografică respectivă nu va cădea grindina.

Pantelimon însoţeşte vara şi o roagă să revină în anul următor tot atât de mănoasă, ca în anul precedent. În zona de câmpie, sătenii îl serbează pe Sfântul Pantelimon pentru a avea şi o recoltă bogată de pepeni, scrie libertatea.ro

Sfântul Pantelimon, care în viața pământeană a călătorit mult, împlineşte dorinţele călătorului, îl ajută să călătorească cu bine şi cu noroc și alungă orice obstacol din calea lui, dacă acesta îi cere ajutorul când pleacă la drum.

Și cojocarii solicită ajutorul Sfântului în mod special în ziua praznicului. Sfântul Pantelimon este sărbătorit şi de cojocari pentru ca ei să aibă spor la bani și în munca lor de fiecare zi. Credincioşii îl sărbătoresc pe Sfântul Pantelimon pentru ca acesta să le apere gospodăriile de furtuni și de grindină şi pentru a le purta noroc dacă ei trebuie să călătorească pe vreme rea.

De-a lungul secolelor, credincioşii s-au convins că Sfântul Mucenic Pantelimon alungă paguba, teama şi neliniştea din casele celor care-l cinstesc prin rugăciune, dăruind săracilor poame, pepeni, dovlecei şi porumb. Pantelimonul se serbează ca un sfânt mijlocitor pe lângă Sfântul Ilie pentru ca acesta să fie mai îndurător cu oamenii pentru păcatele lor şi să-i apere de grindină şi de furtuni.

O tradiție care a adus bucurii în viața persoanelor care se confruntă cu pagube financiare se referă la începerea unor slujbe, pe timp de 40 de zile, în dimineața praznicului.

Expresul.md