Republica Moldova, fără de produse eco

În reţelele de comerţ din Republica Moldova aproape că lipsesc produsele ecologice, cu excepţia câtorva supermarketuri, unde se vând produse eco doar de import. Chiar dacă este ţară agrară, cultivarea produselor eco este la etapă incipientă, iar produsele naturale cu care se laudă unii producători autohtoni nu se încadrează în standardele europene privind produsele alimentare ecologice. Mai mult, majoritatea moldovenilor nici nu cunosc care este diferenţa dintre produsele naturale şi cele ecologice.

„Produse ecologice? Nu, n-am auzit”

Pe rafturile supermarketurilor din Republica Moldova găseşti produse alimentare de care îţi pofteşte inima, atât autohtone, cât şi de import. Intrăm într-un supermarket al reţelei NR 1. În secţia fructe şi legume, un asortiment larg. Căutăm fructe şi legume produse ecologic, însă acestea lipsesc. Întrebăm de o angajată unde putem să cumpărăm produse eco. „Acestea sunt, tot ce vedeţi. Altceva nu-i. N-am auzit”, ne răspunde femeia.

În secţiile de comercializare a cărnii şi lactatelor, aceeaşi situaţie. Într-o vitrină sunt expuşi „pui crescuţi liber”, fără antibiotice şi preparate de accelerare a creşterii, produşi de întreprinderea moldo-olandeză PB Nord din Edineț, care însă nu dă garanţie că sunt ecologici.

Produselor ecologice care sunt comercializate în acest magazin le sunt rezervate două vitrine. Pe una din ele sunt expuse diferite crupe şi făină fără de gluten – toate de producţie germană, la un preţ de cel puţin patru ori mai mare decât produsele obişnuite.

Alături, un alt stand cu produse bio, câteva siropuri şi conserve din fructe, produse în Germania, Austria şi România, comercializate la preţuri pipărate.

Mergem la magazinul din reţeaua Kaufland de pe şoseaua Hânceşti, ultimul din această reţea deschis în Chişinău. Chiar la intrare dăm de vitrine cu un asortiment bogat de fructe şi legume, însă nu găsim vreun indicator că un produs sau altul este biologic. Încercăm să aflăm de la un angajat unde găsim produsele bio. Acesta ne răspunde, pe un ton cam iritat, că tot ce au este în vitrină şi nu ştie despre fructe şi legume produse ecologic.

Oricum, în magazin nu lipsesc produsele ecologice. Pe un stand descoperim mai multe produse cu emblema caracteristică pentru producţia ecologică din Uniunea Europeană. Este vorba de crupe, conserve şi mai multe produse din soia – toate de import, în special din Germania.

Produse ecologige descoperim şi într-un frigider-vitrină. Este vorba despre amestecuri de legume sau de fructe congelate. Tot aici găsim şi îngheţată bio. Nici pomină însă de producţie autohtonă, totul este de import, în mare parte din Germania.

Intrăm şi într-un magazin din reţeaua de supermarketuri Linela, situat pe strada Mioriţa din Chişinău. Aici, nici pomină de produse ecologice.

Produsele „direct de la fermă”

În căutare de produse bio, moldovenii încearcă să cumpere produsele ecologice direct de la producător. Unii apelează la rudele de la ţară, alţii încearcă să le găsească la piaţă, unde nu le rămâne decât să creadă în cuvântul de onoare al precupeţilor privind calitatea produselor.

În ultimii ani, mai mulţi fermieri autohtoni şi-au deschis magazine unde îşi vând produsele pe care le dau drept „naturale şi ecologice”. Un exemplu îl reprezintă reţeaua de magazine „Ferma cu origini” care în ultimul timp au devenit o atracţie pentru doritorii de produse ecologice.

Într-un magazin „Ferma cu origini”, de pe strada Sprâncenoaia din Chişinău, găsim un spectru larg de produse lactate. Vânzătorul ne dă asigurări că toate sunt produse ecologice, „de la ferma noastră”. Întrebăm dacă au şi carne produsă bio, iar vânzătorul încuviinţează din cap, prezentându-ne asortimentul. Îl rugăm să ne prezinte un document care să confirme că produsele respective sunt ecologice. Vânzătorul deja nu mai este atât de încrezător, încearcă să tragă de timp, că trebuie să sune patronul dacă îi permite să ne arate documentul, iar patronul, nu se ştie din care motiv, nu-i răspunde în acel moment.

O altă întreprindere, producătoare de carne de pui, SRL Axedum, ne informează că păsările sunt hrănite cu furaje crescute cu îngrăşăminte biologice, nu sunt folosite antibiotice şi hormoni pentru creştere. Am sunat de câteva ori la întreprindere ca să vorbim cu un specialist despre producţia ecologică de la fermă, ni s-au dat asigurări că vom fi contactaţi de cineva, dar pănă la urmă nimeni nu ne-a răspuns la întrebare şi nici nu am fost contactaţi.

Ce sunt produsele ecologice?

Cerințele minime care trebuie îndeplinite pentru ca un produs alimentar să poată să se numească ecologic sunt stabilite de legislația Uniunii Europene: și anume că provine dintr-o fermă certificată ecologic, nu a fost modificat genetic și a fost produs fără utilizarea pesticidelor sau îngrășămintelor chimice.

Normele Uniunii Europene în materie de agricultură ecologică se referă la produsele agricole, inclusiv la drojdie și produse obținute prin acvacultură. Ele acoperă toate etapele procesului de producție, de la semințe până la alimentele prelucrate final. Prin urmare, există dispoziții specifice care acoperă o gamă largă de produse, printre care:

• semințe și material de înmulțire (butași, rizomi etc.) din care se cultivă plante sau culturi;
• produse agricole vii sau neprocesate;
• hrană pentru animale;
• produse agricole prelucrate pentru utilizare ca alimente.

A produce ecologic înseamnă a respecta anumite reguli de exploatare agricolă ecologică. Aceste reguli se bazează pe principii generale și specifice menite să protejeze mediul, să mențină biodiversitatea Europei și să consolideze încrederea consumatorilor în produsele ecologice. Astfel, producătorii trebuie să respecte bunăstarea animalelor și să le hrănească în conformitate cu nevoile lor nutriționale. Normele sunt concepute pentru a proteja sănătatea animală și mediul. Ele consolidează încrederea publicului, deoarece garantează că animalele de fermă crescute prin metode ecologice sunt separate de cele crescute neecologic.

Pentru că sunt interzise substanțele chimice precum pesticidele, fertilizatorii sintetici sau îngrășămintele periculoase, fructele și legumele din culturi ecologice au mai mulți antioxidanți și flavonoide decât cele obișnuite, cu până la 40% în plus, deci sunt mai eficiente în prevenirea bolilor de inimă și a altor afecțiuni.

În mod similar, în produse lactate bio se află cu 60-80% mai mulți antioxidanți și nutrienți decât cel de la animale hrănite cu furaje convenționale. Prin conținutul lor echilibrat de substanțe bioactive și minerale, produsele bio reprezintă o opțiune excelentă pentru diete echilibrate, fără aport caloric mare și fără grăsimi dăunătoare sănătății. Datorită condițiilor stricte de cultivare și prelucrare, produsele bio nu conțin chimicale, pesticide, ierbicide sau hormoni de creștere. Ele reprezintă mâncare curată, fără OMG-uri (organisme modificate genetic), metale grele sau alți aditivi și reziduuri toxice.

Cea mai cunoscută, signa eco UE, poate fi găsită pe majoritatea produsele ecologice. Un criteriu: 95% dintre ingrediente din producția agricolă trebuie să provină din cultivarea ecologică. Adică produsul nu este 100% ecologic. Acesta este motivul pentru care, în special, produsele ecologice ieftine la reducere, adesea poartă doar această signă.

Dacă doriți produse 100% ecologice, de obicei, trebuie să cheltuiți mai mult. Produse cu etichete precum Bioland, Naturland sau Demeter, de exemplu, sunt produse după reguli mai stricte. Unele dintre aceste standarde ecologice depășesc cu mult liniile directoare prevăzute în Regulamentul ecologic al UE.

Regulamentul ecologic al UE permite aproximativ 45 de aditivi în produsele etichetate conform acestuia. Bioland este limitat la 22 aditivi, Demeter la doar 20 de aditivi.

Produsele ecologice din Moldova

În Republica Moldova, Legea cu privire la producţia agroalimentară ecologică a fost adoptată în 2005, iar Reglementările tehnice „Producţia agroalimentară ecologică şi etichetarea produselor agroalimentare ecologice” au fost aprobate de Guvern trei ani mai târziu. În 2010, au fost aprobate Regulile privind înregistrarea agenţilor economici în producţia agroalimentară ecologică, iar aprobarea Regulamentului privind utilizarea mărcii naţionale „Agricultura Ecologică – Republica Moldova” a avut loc în 2014. Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de profil privind examinarea cererilor de solicitare şi utilizare a mărcii naţionale „Agricultura Ecologica – Republica Moldova” a fost adoptat în martie 2015.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, în Republica Moldova sunt înregistraţi 151 de producători eco, fiind certificate 101 culturi,  şi 72 de produse ecologice. Produsele ecologice agricole se cultivă pe o suprafaţă de 29.718  hectare, ceea ce reprezintă 1,62 la sută din terenul arabil de care dispune Republica Moldova. În Republica Moldova din produsele autohtone au fost certificate doar produse de origine vegetală, iar în sectorul zootehnic încă niciun producător nu a atins condiţiile de certificare ecologică.

Fermierii autohtoni sunt reticenţi faţă de agricultura ecologică: condiţiile de certificare sunt dure, necesită cheltuieli mari, iar capacitatea de cumpărare a populaţiei este redusă.

În Republica Moldova sunt acreditate două întreprinderi cu drept de inspecție şi certificare a produselor eco. Este vorba de Certificat Eco, care activează din 12 octombrie 2015, şi control Union Dnestr, acreditată la 10 noiembrie 2022.

Alexandrina Livinschi, administratoarea întreprinderii Certificat Eco ne-a confirmat că în Republica Moldova au fost certificate ca ecologice doar produse de origine vegetală, dar acestea aproape că nu ajung la consumatorii autohtoni. „Este vorba de cereale, legume, fructe, pomuşoare. În ultimul timp am început să certificăm şi producţie de nuci şi vinuri. Însă toate aceste produse sunt orientate spre export. Pe piaţa autohtonă pot să ajungă, la sezon, unele legume. Din produsele autohtone de origine animalieră nu avem niciunul certificat ecologic. Pe cei care se bat cu pumnul în piept că produsele lor sunt ecologice, consumatorilor nu le rămâne decât să-i creadă pe cuvânt, dacă doresc”, ne-a declarat Alexandrina Livinschi.

Autoare: Julieta Savițchi

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Partener al proiectului în municipiul Chișinău este Instituția Privată Publicația Periodică „Gazeta de Chișinău” care implementează proiectul „Prevenirea corupției în sectorul siguranței alimentare prin informare, formare și responsabilizare”.