Astăzi creștinii ortodocși de stil vechi marchează începutul iernii și sărbătoresc Ziua Sfântului Andrei

Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc astăzi Ziua Sfântului Andrei. În tradiția populară, această zi marchează începutul iernii, fiind cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Sântandrei Cap-de-Iarnă.

Potrivit tradițiilor creștine, Sfântul Andrei este unul dintre cei doisprezece Apostoli, care a fost ales de însuși Mântuitorul ca să predice Evanghelia. Fiul unui pescar din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret, Andrei, împreună cu fratele său Petru, a fost un ucenic al lui Ioan Botezătorul.

Fiind cel mai vârstnic dintre Apostoli, Sfântul Andrei se bucură de o cinstire deosebită pe teritoriul neamului românesc. După Înălțarea Domnului, Andrei a mers să predice Evanghelia, iar atunci când apostolii au tras la sorți, lui i-au revenit ținuturile din jurul Mării Negre și Mării Marmara, teritorii pe care în prezent se află Turcia, România și Bulgaria.

Sfântul Apostol Andrei este cel care a propovăduit creștinismul anume pe teritoriile geto-dacice. De aceea, Sfântul Andrei este considerat încreștinătorul și ocrotitorul neamului românesc. În acest sens, există numeroase mărturii, precum Peștera Sfântului Apostol Andrei, Izvorul Sfântului Apostol Andrei, colinde și cântece populare și multe alte dovezi.

Numele Andrei vine din greacă și înseamnă bărbăție, curaj, voință și neînfricare. În această zi, își sărbătoresc onomastica toți acei care poartă numele Andrei sau derivate din acesta.

Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae și se vor încheia de Bobotează.

Tradiții și superstiții de Sf. Andrei

Ziua Sfântului Andrei se cheamă şi Ziua lupului sau Gadinetul şchiop. Se ştie ce a simbolizat lupul pentru daci, dacă însuşi steagul lor avea înfăţişarea unui balaur cu cap de lup. Se credea şi încă se mai susține şi acum că, în ziua de 13 noiembrie lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui. De aici şi credinţă că „îşi vede lupul coadă”.

• Ziua se serbează prin nelucru în casă, că să nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care îndrăznesc să plece la drum, în ziua când porneşte şi lupăria.

• Tot din cauza lupilor nu se matură toată ziua, nu se da gunoiul afară, nu se rănesc grajdurile, nu se piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană şi nu se da nimic cu împrumut. Dacă stăpânii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totuşi, când soarta scrie altfel, primejdia nu se poate îndepărta, căci peste cele hotărâte de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece.