În vizită la Centrul de plasament pentru de adulți și vârstnici din Sculeni
Recent, am efectuat o vizită la Centrul de plasament pentru adulți și vârstnici „Sfântul Vasile cel Mare” din comuna Sculeni.
Odată ce am pășit pragul acestui centru, am avut sentimentul că mă aflu într-un loc aparte, un adevărat cămin în care conducerea și personalul, ce asigură îngrijirea și supravegherea bătrânilor, este cu adevărat dedicat nevoilor acestora. Nu am putut trece cu vederea beneficiarii centrului și a mai discuta cu unii dintre ei. Am aflat că pentru majoritatea dintre beneficiari, Centrul a devenit familie și locul numit – Acasă.
Serviciile pe care le prestează Centrul de plasament
Centrul de adulți și vârstnici din Sculeni dispune de o capacitate de 45 de locuri, ce asigură condițiile de găzduire și hrană, îngrijiri medicale, recuperare, activități terapeutice și de petrecere a timpului liber, asistență socială, psihologică, dar și medicală.
Centrul prestează servicii pentru mai multe categorii de persoane: până la vârsta de pensionare sau după pensie. Iar în sezonul rece, sunt aduși temporar și oamenii străzii.
„Bătrâni au nevoie de îngrijire mai mult sufletească. Da, sunt îngrijiți, sunt hrăniți de 4 ori pe zi, au tot felul de activități, dar atunci când stai de vorbă cu ei, îi mai asculți, sau dacă îi mai dai să-l sune pe un nepot, nu-i mai trebuie altceva nimic. Uneori un zâmbet și o vorbă bună alină toate durerile și alungă greutatea de pe sufletul lor. Ei sunt dornici de vorbă, au nevoie ca cineva să le asculte suferința, să mai depăne amintiri”, spune Nicolae Leucă, managerul Centrului.
În timp ce făceam turul odăilor, am intat și în camera în care stătea domnul Vasile, un bărbat în vârstă de 74 de ani, din Ungheni. Are aproape trei ani de zile de când se află în centrul de plasament de la Sculeni. Se uita la o emisiune televizată, ca să-i mai treacă din timp, vorba dânsului. „Ei, cum să mă simt, când mai bine, când mai rău… Parcă îmi mai vin în fire, după care iar rău. Nu pot să merg singur, trebuie să fiu ajutat. Mai fac exerciții. Mai înainte îmi era mai ușor. Mă sculam dimineața, mă duceam până în capătul coridorului, mai făceam oleacă de gimnastică. Dar am căzut odată și m-a luat frica și acum nu pot nici până acolo să ajung. Nu înțeleg, de ce mi-au slăbit puterile așa de tare…”, o spune cu regret în suflet. Colegul de cameră, care are și el probleme de sănătate fizică, era afară în scaunul cu rotile, profitând din plin de ziua însorită. „Înainte ieșeam afară singurel, mă urcam în cărucior, mă plimbam pe afară, acum nu pot să ajung nici până la ușă. Anul trecut, m-am plimbat pe afară toată vara, dar anul acesta nu mai pot…” suspină bătrânul.
Bătrânii, zilnic, sunt antrenați în diferite activități. Unii rezolvă integrame, alții croșetează sau împletesc, câțiva vizionează diferite emisiuni televizate. De asemenea, în cadrul Centrului de plasament pentru adulți și vârstnici, se acordă servicii și pentru persoanele cu dizabilități fizice, majoritatea celor de aici fiind în scaune cu rotile. „80% din beneficiarii Centrului sunt în scaun cu rotile sau țintuiți la pat. De asemenea, marea majoritate a persoanelor care se află în centru, stau aici de 3 – 4 ani de zile, care au pierdut pe cei dragi și, practic, noi am devenit familia lor. Sunt vârstnici care au și 80 de ani, dar și alții care au ajuns la vârsta de 93 de ani”, mai spune Nicolae Leucă.
Odată cu răcirea vremii, numărul persoanelor care vin aici este în creștere. „Sunt aduse la noi și persoane pe care polițiștii le găsesc în stradă. Anul trecut a trebuit să amenajăm patru odăi separate, cu duș, dar și încăperi unde pot să mănânce, pentru persoane aduse din stradă și care nu aveau testul COVID. După 10 zile, dacă aveau testul negativ, acești oameni erau cazați împreună cu alți beneficiari ai centrului. Dacă testul era pozitiv, ei se aflau în continuare în izolator până se însănătoșeau”, mai spune dânsul.
Condiții optime pentru toți beneficiarii
Cei 23 de angajați lucrează în Centru pentru a asigura beneficiarilor condiții optime. „Un număr destul de mic, pentru un contingentul de persoane existent”, face o remarcă directorul.
În una dintre odăile instituției este amenajată o bisericuță, unde preotul din sat vine și îi spovedește pe acești oameni și ține servicii divine.
Pe teritoriul instituției, a fost plantată o mică livadă de pomi fructiferi, în jur de 80 de copaci de toate felurile, așa că, pe masă, beneficiarii au tot timpul fructe de sezon proaspete. De asemenea, au plantat și patru rânduri de vie și au construit propriul solar, în care cresc diverse legume și pregătesc zarzavaturi pentru iarnă.
Iar recent, a fost dat în exploatare stația de producere a energiei electrice. Au fost instalate panouri solare cu o capacitate de 30kW, cu suportul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova și al Facilității Globale de Mediu. Cantitatea de energie fotovoltaică generată urmează să acopere cel puțin 80% din necesitatea totală de energie electrică a Centrului în decursul unui an.
Satul Sculeni are probleme cu apa: vara nu ajunge. Astfel că, cu doi ani în urmă, a fost săpată și o fântână iar acum Centrul are „apa proprie” pe care a conectat-o la sistem. „Vara când nu este apă în apeductul centralizat, folosim apa din fântână”, mai spune Nicolae Leucă.
Și-au construit și stație proprie de epurare. Aceasta prelucrează singură deșeurile, după care este refolosită la udarea plantelor din seră. „Apa e curată. Am făcut o analiză la Centrul de Sănătate Publică pentru a verifica o probă de apă, și e curată 98%. Putem să o folosim la irigație, nu poluăm”, spune managerul.
Totodată, administrația centrului își propune să amenajeze un spațiu pentru a crea posibilitatea de a crește niște păsări. Iar bătrânii care stau permanent la Centrul vor avea cu ce să-și mai ocupe din timp.
Serviciile pentru persoanele cazate aici sunt gratuite, dar statul le ia pentru întreținere 75% din pensie, iar restul de 25% din pensie le rămâne pentru cheltuieli de buzunar.
Lasă un răspuns