Cooperarea în domeniul de securitate dintre Republica Moldova și UE: de la securitate individuală la securitate europeană comună

Subiecte ca cel al securității personale și naționale sunt dificil de înțeles într-un stat ca Republica Moldova, cu insuficiență cronică de informație privind securitatea și, dimpotrivă, abundență de speculații pe tema neutralității, de mesaje propagandistice și false. Cu atât mai greu se poate explica unui public ca acesta necesitatea cooperării cu actorii străini în vederea asigurării securității statului. Lipsa de conceptualizare a termenului de neutralitate militară a Republicii Moldova a condus în timp la neglijarea sectorului de securitate națională atât instituțional, cât și la nivel de conștiință civică. Din acest motiv, necesitatea unei cooperări mai profunde cu partenerii de dezvoltare în domeniul de securitate, deși este o prioritate absolută pentru a putea face față pericolelor actuale, a stârnit reacții diverse, de cele mai multe ori negative. De ce e nevoie de parteneriate în domeniul de securitate?  Cum are loc cooperarea cu partenerii europeni, în special cu UE? Sunt întrebări ce trezesc interes, dar și multe neliniști.

Existența unui conflict secesionist nerezolvat pe teritoriul Republicii Moldova constituie, pe de altă parte, cel mai solid argument în favoarea menținerii dialogului cu partenerii externi pentru dezvoltarea sectorului de securitate al Republicii Moldova. Pentru că acest conflict determină o tensiune militară constantă, dar și o stare de insecuritate umană latentă. Prezența trupelor militare ruse în regiunea transnistreană, în contextul războiului ruso–ucrainean, trezește adițional incertitudini privind securitatea țării și siguranța cetățenilor. În plus, agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, războiul declanșat la frontiera Republicii Moldova a scos în evidență capacitățile ei defensive reduse, precum și resursele insuficiente de a face față unei crize de securitate de amploare. În aceste condiții, asistența partenerilor externi a devenit o precondiție pentru a face față fluxului mare de refugiați din Ucraina, pentru a asigura securizării frontierelor de stat, și nu în ultimul rând pregătirii pentru varii scenarii de ordin ofensiv sau de destabilizare a Republicii Moldova.

Deși securitatea și apărarea au fost mereu un subiect, inclusiv de ordin politic, dificil de abordat în relațiile bilaterale și multilaterale UE – Moldova, totuși, drept urmare a Declarației Summit-ului şefilor de stat şi de guverne ale statelor Parteneriatului Estic (PaE) și statelor membre ale UE de la Varșovia din septembrie 2011, s-au făcut primii pași în aprofundarea dialogului și definirea practică a implicării Republicii Moldova în eforturile globale, regionale și sub-regionale de promovare a stabilității și securității internaționale. Acordul Cadru de Participare a Republicii Moldova la misiunile UE de Gestionare a Crizelor a fost semnat la 13 decembrie 2012 și a intrat în vigoare pe 1 iulie 2013, acesta fiind urmat în 2015 de Legea nr. 219/2015 privind participarea Republicii Moldova în misiunile şi operaţiunile internaţionale, lege ce stabilește cadrul legal pentru detașarea experților naționali în misiunile UE de gestionare a crizelor. În perioada 2014 – 2021, 9 experți naționali au fost detașați în cadrul misiunilor UE de gestionare a crizelor.

Cea de a doua fază care denotă avansarea dialogului UE – Republica Moldova în domeniul de securitate și apărare o constituie organizarea primei reuniuni a Dialogului de nivel înalt în domeniul politic și de securitate, inițiativă agreată în cadrul Consiliului de Asociere Republica Moldova – UE din 28 octombrie 2021.

Drept răspuns la agresiunea militară rusă în Ucraina, UE a oferit asistență Republicii Moldova în valoare de 118 milioane de Euro drept ajutor umanitar și resurse destinate pentru managementul frontierelor, refugiați, suport bugetar, securitate și eficiență energetică. Pentru a spori reziliența Republicii Moldova asistență în valoare de 60 de milioane de Euro a fost acordată pentru domenii precum: securitate cibernetică și combaterea dezinformării, modernizarea forțelor armate pentru a putea acorda asistență civililor în situații de criză, susținerea instituțiilor de media independente.

Înțelegând povara de securitate internă, dar și creșterea pericolelor pentru propriul mediu de securitate intern, UE a lansat în Republica Moldova HUB-ul de sprijin al UE pentru Securitate Internă și Managementul Frontierelor, Moldova devenind, astfel, parte a spațiului de securitate european. Hub-ul de sprijin operează în baza a șase priorități, de la trafic de armament și ființe umane, muniții și migranți, prevenirea și combaterea terorismului și a extremismului violent,  crime cibernetice și trafic de droguri.

Oferirea statului de candidat pentru aderare la Uniunea Europeană denotă o perspectivă deja clară de integrare pentru Republica Moldova demonstrând, pe de altă parte, din partea Moldovei o alegere civilizațională bine definită. Aderarea la UE presupune un proces riguros de ajustare la cadrul legal, instituțional și valoric, ajustarea agendelor și crearea unui spațiu de interoperabilitate în toate domeniile, inclusiv a celui de securitate internă, europeană și contribuție la securitatea internațională. Atât agenda de integrare, cât și războiul de la frontiera Republicii Moldova ne impune o regândire multidimensională a sectorului de securitate și apărare a țării și pașii necesari pentru sporirea capacităților și capabilităților militare. Într-un final, interoperabilitatea sistemului național cu cel al partenerilor, în special UE, devine o prioritate și o necesitate vitală pentru securitatea națională și securizarea fiecărui cetățean al Republicii Moldova.

Autoare: Victoria Roșa, cercetătoare în domeniul de securitate & apărare, soluționarea conflictelor & pacificare, gender & WPS, specializată în zona Est-Europeană.