Proiect de 3 miliarde de euro avansat de Republica Moldova la Uniunea Europeană pentru o autostradă între Ungheni – Chișinău – Odessa

Ideea autostrăzii, a fost introdusă în agenda publică, încă din luna decembrie 2018, de un grup alcătuit din șapte ONG-uri locale,având la bază strategiile și concepțiile preluate de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor din Republica Moldova, dar și  propriile resurse, experiențe și expertize din diferite domenii de activitate.

Miza autostrăzii constă în interconectarea, prin coridorul rutier a regiunilor Odessa-Chișinău-Iași-Târgu-Mureș-Budapesta-Viena-Munchen. Această conectivitate ar putea motiva, inclusiv  marii investitori să opteze pentru regiunea Est-Europeană în calitate de  zonă de investiții cu o piață mare, produse alimentare calitative, acces la infrastructură rutieră modernă, dar și a forței de muncă numeroase. Argumentul de bază pentru această autostradă, a fost: „nu poți reabilita infrastructura la nivelul anilor ’80, trebuie să o sincronizezi cu infrastructura Europeană spre care tindem și, atunci când va fi posibilă integrarea în UE, să fie un proces natural, asigurat de stat de drept, asigurarea libertăților personale și chiar a infrastructurii rutiere similare cu cea din Occident, făcând integrarea un următor pas firesc spre UE”.

În luna mai 2019, subiectul construcției a 100 de km de autostradă în Republica Moldova, a ajuns pe agenda de lucru a Parlamentului European și a Comisiei Europene, printr-o intervenție a unui eurodeputat, francezul Dominique Martin, care a solicitat Comisiei  să aprobe proiectul, în valoare de 1 miliard de euro, propus de Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor, o organizație civică foarte activă din Republica Moldova. Aceasta, împreună cu reprezentanții ai opt ONG-uri, au făcut lobby insistent pentru demararea proiectului, provocând Guvernul să facă pași mai îndrăzneți în acest sens. Au urmat discuții cu Uniunea Europeană pe subiectul dezvoltării infrastructurii moldovenești, iar în final au început să apară și roadele concretizate în sprijin financiar. Astfel, Contractul de finanțare (FI N) 92.574 Serapis N 2020-0537, din 31 martie 2022, semnat între Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiții, are drept scop contractarea unui împrumut în valoare totală de 150 mil. euro, ceea ce reprezintă o cofinanțare a Proiectului în cuantum de 50%. A doua parte a sumei, va fi negociată cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Concomitent, Contractul de finanțare presupune și o alocare, în formă de Grant, a 10 mil. euro din sursele „Emerging Advisory and Technical Assistance Facility for Eastern Partnership Investment in Connectivity („EPIC”)”.

Costul studiului de fezabilitate pentru acest proiect este de 10 milioane de euro pentru secțiunea Ungheni – Chișinău, 22 de milioane de euro pentru secțiunea Chișinău – Odesa. Totodată, costul execuției proiectului se estimează la 1 miliard de euro pentru secțiunea Ungheni-Chișinău și 1,8 miliarde de euro pentru secțiunea Chișinău – Odesa.

 Finalizarea autostrăzii preconizată în jurul anului 2030

Potrivit autorităților moldovene, demersurile practice au început odată cu demararea proiectării studiului de fezabilitate premergător întocmirii proiectului tehnic de execuție, ceea ce înseamnă că este nevoie de cel puțin patru ani pentru a putea începe lucrările la construcția autostrăzii. Astfel, conform celui mai optimist scenariu, dacă toate demersurile vor decurge normal, fără piedici – contestațiile sunt cele mai frecvente – autostrada ar putea fi gata în circa 8 – 10 ani. Cele mai grele demersuri pentru construcția autostrăzii sunt legate de întocmirea studiilor și exproprierile pentru culoarul pe unde va trece autostrada.

 Traseul noii autostrăzi

Pe teritoriul Republicii Moldova, autostrada urmează să înceapă lângă orașul Ungheni, de la podul de peste râul Prut, lucrare de artă ce va fi construită în cadrul Autostrăzii „Unirii”,  și va urma traseul drumului european E58, pe lângă localitățile Pîrlița și Cornești. Ulterior, autostrada va trece pe traseul M5 (cunoscut în popor și sub denumirea de „betoncă”), urmând să treacă în dreptul Chișinăului, pe lângă Cricova. Ulterior, proiectul prevede două posibilități de continuare a traseului autostrăzii – prin Transnistria (pe lângă Cuciurgan) sau pe traseul care duce spre postul vamal Palanca (prin raioanele Căușeni și Ștefan Vodă), a doua posibilitate fiind mai probabilă. În final, va fi creat un sistem eficient de transport, care va satisface necesitatea cetățenilor în mobilitate și va facilita comerțul pe piețele autohtone și internaționale, ținând cont de rolul pe care Moldova îl va avea în calitate de punte dintre UE și țările Comunității Statelor Independente (CSI), care este obiectivul general al Strategiei de transport și logistică pe anii 2013-2022, aprobată de Guvernul Republicii Moldova. Acesta va fi atins prin continuarea dezvoltării și reabilitării rețelei de drumuri prioritare, în special a celor care fac parte din Rețeaua Trans Europeană de Transport (TEN-T), extinsă pe teritoriul țărilor Parteneriatului Estic.

Primul pas, reabilitarea infrastructurii rutiere existente

Urmare a discuțiilor purtate cu Instituțiile Financiare Internaționale, a fost selectat un șir de proiecte, parte a Planului prioritizat de acțiuni din Strategia menționată, fiind creat conceptul Proiectului „Moldova drumuri IV”, care este o continuare logică a proiectelor anterioare incluse în Proiectul de Susținere a Programului în Sectorul Drumurilor, implementat cu suportul Instituțiilor Financiare Internaționale, în cadrul căruia au fost reabilitate și construite circa 500 km de drumuri naționale din rețeaua prioritară. Astfel, pentru realizarea Programului anterior menționat, care presupune realizarea proiectelor de reabilitare, modernizare și construcție a drumurilor naționale, dar și servicii de consultanță în supervizarea implementării proiectului, pe parcursul duratei de execuție a lucrărilor, a perioadei de notificare a defecțiunilor și a perioadei de prestare a serviciilor de consultanță, este necesară atragerea surselor externe de finanțare.

În prima secțiune a Proiectului „Moldova drumuri IV”, este prevăzută lansarea lucrărilor de reabilitare, modernizare și extindere a următoarelor sectoare de drumuri:

• Drumul M5 Frontiera cu Ucraina–Criva–Bălți–Chișinău– Tiraspol–frontiera cu Ucraina, pe sectorul Criva – Bălți, cu o lungime de 133 km (reabilitare);
• Drumul M2, centura orașului Chișinău, pe sectoarele 2 și 3, cu o lungime de 17,35 km (extindere la 4 benzi de circulație și intersecții denivelate);
• Drumul M3 Chișinău – Comrat – Giurgiulești – frontieră cu România, sectorul de ocolire a orașului Cimișlia, km 0+000 – km 7+200 (construcție nouă).

Pentru sectoarele de drumuri nominalizate au fost elaborate studii de fezabilitate și documentația de proiect, astfel procedurile de achiziționare a lucrărilor vor fi lansate imediat după aprobarea finanțării acestora. Concomitent, pentru dezvoltarea și continuarea Programelor cu finanțare externă, proiectul prevede elaborarea studiilor de fezabilitate și a documentației de proiect pentru următoarele sectoare de drumuri:

• Drumul M5, sector Bălți – Rădeni (km 133+000 – km 189+000);
• Construcția sectorului lipsă între drumul național R1 și M5 (completarea rețelei de drumuri naționale incluse în rețeaua Trans Europeană de Transport);
• Drumul M5, sector Rădeni – Chișinău (km 189+000 – km 258+000); · Drumul M5, sector Budești – frontieră cu Ucraina (lungimea 85 km);
• Drumul M2, sector Chișinău – Budești (sectorul 4 al drumului de centură al or. Chișinău);
• Drumul M2, ocolire orașului Chișinău sectoarele 5 și 6 (sectoare lipsă cu o lungime de aproximativ 50 km);
• Construcția Autostrăzii Ungheni – Chișinău – Odesa;
• Drumul M1, sector Leușeni – Chișinău (km 0+000 – km 85+000);
• Drumul M1, sector Chișinău – Dubăsari (km 105+000 – km 154+000).

 Colaborarea aduce beneficii

Îmbunătățirea infrastructurii rutiere va avea beneficii de ordin economic, prin reducerea costurilor transportului rutier pentru utilizatorii drumurilor din Republica Moldova, sporirea siguranței circulației și reducerea semnificativă a timpilor de deplasare. Resursele sunt destinate pentru finanțarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor naționale, prestarea serviciilor de consultanță pentru implementarea proiectelor și de supervizare tehnică a lucrărilor de reabilitare și modernizare. Acest Contract de finanțare nu intră în contradicție cu cadrul normativ existent și este compatibil cu legislația Uniunii Europene, cu tratatele internaționale la care Republica Moldova face parte (tratatele sunt compatibile cu alte instrumente, deja intrate în vigoare pentru Republica Moldova), iar încheierea acestuia nu implică modificarea legislației în vigoare.

La una dintre manifestările științifice de la Chișinău, am remarcat coeziunea dintre organizațiile civice, instituțiile de învățământ și administrația publică locală și centrală, care începuse a se închega. Una dintre cele mai active ONG-uri din Republica Moldova, este cu siguranță Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor, o organizație civică prolifică din Chișinău, inițiatoarea a nenumărate demersuri, care acum prind contur și despre care se vorbește nu numai la Chișinău, ci și pe plan internațional, în special în Uniunea Europeană. Rezultatele sale sunt chintesența implicării în diverse activități și demersuri împreună cu alte asociații, iar una din inițiative a fost concretizată în grupul de lucru „Moldova Vrea Autostradă”, asociație similară cu cea din România, cu care colaborează foarte bine.

 „Suntem în discuții cu Delegația UE în R. Moldova pentru a realiza un vox populi și un studiu de impact. Până atunci, ar urma, cu susținerea Delegației UE, și nu doar, să le realizăm. Studiul va fi un document cadru, o bază solidă pentru un studiu de pre-fezabilitate, iar un vox populi ne-ar ajuta să avem protocolul dorinței cetățenilor. Este o inițiativă a reprezentanților societății civile, menită să aducă actorilor din R. Moldova, Ucraina și România oportunitatea de conectivitate cu coridorul european și impactul de integrare europeană care-l poate aduce, paralel cu interconectarea de gaz și energie electrică, și care ar putea să ne asigure o conectivitate economică sporită cu spațiul economic european. Pe de altă parte, după numeroase evenimente tematice organizate, dezbateri, scrisori prin care am obținut susținerea administrațiilor locale reprezentante a peste 7.000.000 de cetățeni, deplasări și întâlniri cu funcționari și deputați ai Parlamentului European, subiectul autostrăzii din Republica Moldova a ajuns pe agenda de lucru a Comisiei Europeane și a Băncii Europene de Investiții. Acum, iată, pe baza Indicative TEN-T Investment Action Plan, se finanțează începerea studiului de fezabilitate. Totodată a fost foarte importantă pentru noi susținerea Administrației Prezidențiale de la Cotroceni și de către președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, exprimată în cadrul ceremoniei de sărbătorire a 10 de ani de la înființarea Parteneriatului Estic”, ne-a declarat Iurie CALESTRU, director al Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor din Chișinău.

Infrastructura rutieră din Republica Moldova cunoaște schimbări radicale, atât în ceea ce privește drumurile și podurilor, dar și a structurilor administrative. Toate acestea sunt menite să asigure derularea proiectelor de reabilitare a drumurilor, dar și de dezvoltare, pentru construirea de autostrăzi, în special Ungheni – Chișinău. Argumentul esențial că se dorește schimbarea radicală a infrastructurii rutiere din R. Moldova o constituie și încrederea acordată unui cadru didactic din domeniul CFDP la conducerea Administrației de Stat a Drumurilor.

„Am preluat managementul acestei structuri cu convingerea că pot contribui la schimbarea mult așteptată de societate. Experiența acumulată pe plan internațional mi-a permis să accept această provocare, știind că am alături, pe de o parte specialiști buni în administrație, iar pe de altă parte drumari recunoscuți pentru profesionalism și seriozitate, asociații și oameni care doresc să ne fie alături în această dificilă misiune. Proiectele de reabilitare, finalizate sau în curs, sunt suportul de la care plecăm spre realizarea acestui obiectiv important: Autostrada Ungheni – Chișinău – Odessa. Avem acumulată experiență, avem alături de noi colaboratori care ne sprijină foarte mult, avem conducerea ministerului și a guvernului care ne oferă condiții de a îndeplini proiectele de infrastructură rutieră care să alinieze Republica Moldova la standardele europene”, ne-a spus conf. univ. dr. ing. Sergiu BEJAN – directorul general interimar al Întreprinderii de Stat Administrația de Stat a Drumurilor.

Eforturile guvernamentale, alături de asociațiile menționate mai sus, continuă să se concretizeze în noi proiecte finanțate de diverse organisme financiare.

„Contractul de finanțare reprezintă o continuitate a Proiectului de Susținere a Programului în Sectorul Drumurilor, implementat cu suportul Instituțiilor Financiare Internaționale, care are drept scop susținerea Republicii Moldova în reabilitarea rețelei de drumuri naționale pentru a facilita transportul rutier, cât şi pentru a spori siguranța şi capacitatea de gestionare a rețelei rutiere. Contractul fost semnat la 31 martie 2022, la Chișinău, și la 29 martie, la Luxemburg. În concluzie, ținând cont de importanța pentru Republica Moldova a obținerii finanțării din partea Băncii Europene de Investiții pentru realizarea Proiectului „Moldova drumuri IV” în vederea realizării lucrărilor de reabilitare a rețelei de drumuri naționale, construcție a drumurilor de ocolire a unor localități și a serviciilor de supervizare, considerăm absolut prioritară realizarea prevederilor Contractului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții pentru realizarea Proiectului „Moldova drumuri IV”, a spus Lilia DABIJA, secretar general al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova.

Prelungirea autostrăzii de la Chișinău până la Odesa este de importanță economică pentru Uniunea Europeană, întrucât în portul ucrainean ajunge un număr impunător de mărfuri din China și țările asiatice, care pătrund ulterior pe piața europeană. Războiul poate fi un obstacol, dar totodată poate fi și un punct de cotitură și relansare a dezvoltării infrastructurii rutiere, în mare parte distrusă de bombele rusești.

Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor de la Chișinău și-a asumat și a realizat tot lucrul necesar pentru introducerea în atenția actorilor-cheie ai proiectului: Comisia Europeană, Parlamentul European, Banca Europeană pentru Investiții, Administrația Președintelui României și Ucrainei, Delegația UE din Chișinău și Kiev, Ambasada Georgiei și Ucrainei din Bruxelles etc. Totodată, au fost întreprinse toate măsurile necesare pentru un proiect major privind comunicarea cu presa, cu ministerele de resort din Republica Moldova, inclusiv 3 Guverne (Filip Sandu, Chicu), iar comunitatea de afaceri salută această oportunitate drept un proiect al generației, paralel cu cel de integrare europeană a Republicii Moldova.

Toate instituțiile anterior menționate, când au constatat un Guvern pro european la Chișinău și o dorință consolidată a cetățenilor de viitor în cadrul familiei europene au sincronizat acest lucru deja efectuat cu mandatul noului establishment de la Chișinău.

Nicolae POPOVICI