Descoperiri istorice pe un deal din Tuzara Călărașilor

O nouă filă a fost înscrisă în istoria orașului Călărași, chiar la început de vară, când urbea a sărbătorit 590 de ani de la prima atestare documentară.

În urma mai multor cercetări făcute pe o suprafață de opt hectare, la Tuzara s-a conturat un nou sit arheologic cu urme de locuire din diferite epoci. Dintre vestigiile descoperite, se evidențiază o monedă turcească de argint din secolul al XVIII-lea, ceramică din diferite perioade istorice (Getică, Evul Mediu timpuriu, Hoarda de Aur, Moldovenească), fragment de vas din fontă din epoca Hoardei de Aur, cui metalic, plăcuță din bronz și un fragment de lulea de lut.

Inițiativa de a face cercetări pe suprafața dată îi aparține lui Iacob Mândrescu, muzeograf la Muzeul de Istorie și Etnografie din orașul Călărași, care a descoperit că în zona respectivă se regăsesc fragmente de vase ceramice, monede și alte rămășițe de obiecte vechi, încă de pe timpul când era student. ”Am prezentat, la vremea respectivă, materialele descoperite în acel sector fostului meu profesor Ion Hâncu, care m-a încurajat să continui să explorez terenurile. Astfel, de când sunt la muzeu, am lucrat cu ceramica pe care am adus-o aici, iar apoi am discutat cu Vlad Vornic, directorul Agenției Naționale de Arheologice despre aceste descoperiri. Am făcut împreună aceste cercetări, iar fragmentele colectate au fost preluate la Chișinău, pentru a fi atent examinate, iar apoi vor reveni la noi la muzeu, la Călărași”, susține Iacob Mândrescu.

Cercetările de la Tuzara nu au presupus săpături adânci, fragmentele fiind găsite la suprafață, după ce terenurile au fost arate de către proprietari. Moneda de argint a fost descoperită datorită detectorului de metale. Se pare că pe locul dat s-au mai găsit anterior monede vechi de către persoanele care-și prelucrau pământul, iar acum ei au fost îndemnați să le aducă la muzeu pentru cercetări.

În urma analizei obiectelor descoperite, dar și a documentelor istorice, se conturează ideea că așezarea dată ar reprezenta de fapt vatra veche a orașului Călărași. Documentele scrise pe care le deține astăzi muzeul, permit conturarea hotarelor moșiei Tuzarei, iar hărțile demonstrează că drumul spre Iași trecea dincolo de râul Bâc, spre Tuzara de astăzi. ”Altă așezare care să aibă ceramică constantă din perioada Hoardei de aur, Evului Mediu timpuriu și Perioada Moldovenească, nu avem în perimetrul nostru. După analiza materialului colectat în data de 2 iunie urmează să fie făcută o publicație în literatura de specialitate, unde se vor regăsi mai multe precizări”, este constatarea muzeografului.

Potrivit lui, locul ”cu pricina” este unul mai dosit, fapt ce le permitea, pe timpuri, localnicilor să se ferească de pericolul invadatorilor. Cu timpul, când aceste riscuri s-au mai diminuat, așezările populației au coborât treptat, formându-se orașul de astăzi. ”Ar fi perfect dacă am putea identifica unele finanțări pentru a continua cercetările pe teren. Sunt convins că aceste locuri ascund multe lucruri interesante pentru istoria Călărașilor, care abia așteaptă să fie scoase la lumină”, a mai punctat Iacob Mândrescu.

Doina Harea