Interviu. Ina Bîrdan: „În cazul în care pacientul o să adopte poziția de a se baza doar pe medicamente, nu o să reușească să învingă boala”

Chiar dacă, după declanșarea celui de-al patrulea val al pandemiei, spitalele din R.Moldova au ajuns din nou suprasolicitate, cea mai mare parte a celor infectați cu COVID-19 sunt tratați la domiciliu. Motiv pentru o asemenea decizie, care e întotdeauna la discreția medicului, este nu doar insuficiența locurilor de internare, care sunt destinate în special pacienților cu forme grave, dar și grija de nu-i expune excesiv pe cei care suportă forme ușoare sau medii ale infecției cu noul coronavirus. Acest fapt nu-i scutește, însă, pe oamenii nevoiți să se autoizoleze, uneori chiar și în propria locuință, de anumite temeri și întrebări care le apar cu privire la tratamentul pe care îl urmează.

Am încercat răspuns la mai multe dintre aceste incertitudini, într-o discuție cu Ina Bârdan, medic de familie la Centrul AlfaMed din Ungheni.

–  Căror categorii de pacienți le este prescris tratamentul la domiciliu?

Pacientul care s-a adresat cu simptome ale virozei și este suspectat de infecție cu Sars-Cov-2 este imediat testat la Covid-19. Pentru depistarea antigenului Sars-Cov-2 i se face, în majoritatea cazurilor, testul rapid. Dacă pacientul are simptomatică evidentă, i se oferă și testarea PCR (frotiul nazo-faringian). De fapt, testul PCR este făcut în majoritatea cazurilor, deoarece, uneori se întâmplă ca realizând testul rapid, acesta indică un rezultat negativ sau fals pozitiv. În urma testului PCR, confirmarea infecției este de 100%.

După ce pacientul a realizat testul, iar cel din urmă indică un rezultat pozitiv, în dependență de simptomatică, se ia hotărârea dacă pacientul este plasat în tratament ambulator sau tratament staționar.

Formele ușoare-medii, care includ simptome precum: febra, tusea, slăbiciuni musculare, dispnee, pierderea gustului și a mirosului – categoria de pacienți cu astfel de simptome, se încearcă la maxim să fie tratată ambulator. Din motiv că în perioada aceasta spitalele sunt pline, există riscul de asociere a infecției intraspitalicească. De aceea, noi ne străduim să izolăm pacienții la domiciliu, pentru a-i trata și pentru a preveni suprapunerea infecției bacteriene.

– Cum prevenim riscul răspândirii infecției între membrii familiei, atunci când o persoană din familie este infectată cu Covid-19?

În primul rând, este necesară izolarea la domiciliu timp de minim 14 zile. În apartament, odată ce se află și membrii familiei, se recomandă ca bolnavul să se izoleze într-o cameră separată. În ceea ce privește alimentarea, se va stabili un grafic separat, care să nu se suprapună cu cel al membrilor sănătoși ai familiei. Cât mai des se va efectua aerisirea și se va practica curățenia umedă în locuință.

Pacientul se va strădui să poarte masca chiar și prin casă. Este dificil să te autoizolezi într-un apartament cu două camere, dar momentele enunțate mai sus contează mult pentru a nu-i infecta și pe cei cu care locuiește împreună.

Purtarea măștii, autoizolarea și aerisirea cât mai frecventă, reduce semnificativ riscul de infectare a ceilalți membri, care locuiesc cu o persoană depistată pozitiv la virusul Sars-Cov-2.

– În ce constă tratamentul la domiciliu?

Tratamentul se începe de la simptomatică, adică în dependență de ce simptomele pe care le manifestă pacientul, medicul prescrie tratamentul corespunzător. Există un protocol clinic după care se ghidează medicul de familie. Este stipulat foarte clar tratamentul, în dependență de simptomatică.

Uneori, dacă pacienții testați la Covid-19 au boli asociate, cum ar fi hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, diabet, pe lângă tratamentul de bază, se includ antiviralele, antipiretice, Vitamina C+Zinc și cele pentru profilaxia trombozelor, ca urmare a Covid-ului. Doar în cazul în care este suspectată o bronșită sau bronhopneumonie, adăugător se administrează și antibiotice.

Dacă pacientul este suspect de pneumonie, se eliberează îndreptare și se efectuează radiografia cutiei toracice, doar la orele indicate pentru acești pacienți.

– Recomandarea medicului de familie pentru pacienții cu Covid-19 tratați la domiciliu

Pacienții confirmați pozitiv la Covid-19 ar trebui cât mai des să se afle fie la aer. În dependență, dacă locuiește la casă pe pământ, atunci să iasă în curte, iar dacă într-un apartament – măcar la balcon. Altfel, camera în care se află trebuie cât mai des aerisită. Un alt moment important constă în efectuarea gimnasticii pulmonare (respirație profundă). Unii pacienți, fiind izolați în cameră, stând în poziție culcată și fără să aerisească suficient odaia, riscă să dezvolte pneumonie bilaterală. Aerul curat este foarte important în tratarea bolii. După 14 zile de tratament, pacienții pot deja părăsi domiciliul și să își reia activitățile obișnuite.

Formele ușoare, după protocolul clinic, mai ales la persoanele tinere și cele care nu au boli concomitente, în genere, permit pacienților să iasă din casă după 10 zile, deoarece nu mai sunt contagioși pentru ceilalți.

În cazul în care, la testarea repetată, prezența virusului este depistată și după 14 zile, pacientul poate fi purtător, nicidecum contagios. După 14 zile el revine la un regim de viață obișnuit. Însă, se recomandă să fie utilizată masca și să se respecte riguros toate măsurile epidemiologice. Toate acestea necesită a fi luate în considerație, pentru a nu contracta o infecție adăugătoare, pe fundalul imunității scăzute.

 – Cum sunt monitorizați pacienții care se tratează la domiciliu?

Există un tabel de monitorizare al pacientului cu tratament ambulator, unde pacientul este informat despre necesitatea unei asemenea evidențe zilnice. Se monitorizează în primul rând febra, dacă are dificultăți de respirație, dispnee, tuse. Legătura cu pacienții tratați la domiciliu este aproape zilnică.

– Când se indică antibioticele?

De obicei, în cazul virozei, febra poate să persiste 4-5 zile. Atunci când se văd simptome clare de infecție bacteriană (tusea, dispneea, febră mai mult de 5 zile, rezultatele radiografiei indică o pneumonie), se includ antibiotice.

Nici nu e corect ca antibioticele să fie incluse din primele zile. De obicei, tratamentul constă din antivirale, antipiretice, vitaminoterapie, aer curat, alimentație. Apropo, la capitolul alimentație, oamenii au adesea o atitudine neserioasă. Spun, de exemplu, „nu pot mânca” sau „nu am poftă de mâncare”, scuze pe care medicul le aude frecvent de la pacienții săi. Trebuie însă se impună și să mănânce. Organismul se epuizează. Și hidratarea este foarte importantă, câte 2,5-3 litri pe zi, recomandat lichide calde.

– Care sunt recomandările medicilor pentru pacienți după ce au fost infectați de Coronavirus?

După finalizarea tratamentului se efectuează analiza generală de sânge, analiza biochimică și, de obicei se recomandă vitaminoterapia. Imunitatea scade foarte mult, deoarece este afectată în primul rând de virus, iar apoi și de medicamente.

În funcție de rezultatele analizelor, indicăm medicamentele necesare. Medicii pulmonologi recomandă vitamina E, care e responsabilă de restabilirea țesutului pulmonar. Vitaminele grupului B sunt de asemenea importante și, în rest, ține de simptomatică.

Mulți rămân cu sechele neurologice. Frecvent la pacienți se observă sindromul anxio-depresiv. De obicei, pacienții vârstnici se plâng de dureri articulare.

Medicii nu agreează statul în pat, în poziție culcată. Plămânul respiră superficial, iar aerul din cameră e închis și din start e garantată o pneumonie. E de înțeles prin ce dureri musculare și stare generală de rău trece un pacient infectat cu Covid-19, dar trebuie de depus efort.

În cazul în care pacientul o să adopte poziția de a se baza doar pe medicamente, nu o să reușească să învingă boala.

Tatiana Tesliuc