Educația sexuală trebuie să înceapă în familie și să continue la școală

În familiile din Moldova, educația sexuală rămâne încă un subiect tabu. O demonstrează datele statistice privind numărul adolescentelor care rămân însărcinate la o vârstă fragedă. Studiile arată că în cele mai multe cazuri tinerii părinți provin din familii nevoiașe și nu au studii complete. Atât medicii, cât și alți experți spun că sarcinile precoce în rândul adolescentelor ar putea fi evitate dacă în familie și în școală s-ar discuta mai mult și fără ocolișuri despre educația sexuală, sănătatea reproductivă, dar și despre metodele de contracepție. Medicii afirmă că nașterea la o vârstă fragedă poate afecta pe un termen îndelungat sănătatea tinerelor, atât din punct de vedere fizic, cât și psihic.

Ioana (numele protagonistei a fost schimbat) are 17 ani și este elevă la o școală profesională dintr-un raion de la sudul țării. Ea recunoaște că a auzit câte ceva despre sănătatea sexuală și reproductivă doar la școală, la orele de biologie și dirigenție, iar în familie nu prea au discutat la această temă. După o relație cu un tânăr cu câțiva ani mai în vârstă ca ea, Ioana a rămas însărcinată. La început, îi era teamă și rușine să-și anunțe părinții, dar atunci când sarcina nu mai putea fi ascunsă, a prins curaj și le-a povestit. Din spusele fetei, părinții nu au condamnat-o, ba chiar au convins-o să păstreze copilul. Acum, ea locuiește împreună cu tatăl copilului său și spune că urmează să se căsătorească. „O să mă străduiesc să termin studiile și, totodată, o să am grijă și de sarcină. Mi-e frică că, atunci când o să nasc, n-o să mă descurc cu copilul, dar mă bucur că părinții sunt alături și ne vor ajuta”, povestește Ioana.

Sarcinile precoce, o consecință a lipsei de informare

Medicii ginecologi afirmă că cele mai multe sarcini precoce intervin din cauza lipsei de informare sau a comunicării ineficiente dintre părinți și copil la teme care vizează educația sexuală. Pentru a reduce numărul sarcinilor în rândul adolescentelor, centrele prietenoase tinerilor colaborează cu instituțiile statului și oferă gratuit mijloace contraceptive, organizează în școli lecții despre modul sănătos de viață. Svetlana Moroz, ginecologă la Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor (CSPT) „Tineri pentru tineri” din orașul Cimișlia, are la evidență circa 40 de adolescente gravide. „O fetiță de 17 ani încă nu e pregătită să devină mamă din mai multe puncte de vedere: psihologic, fiziologic, financiar și social. Din păcate, mulți adolescenți nu cunosc nimic despre sănătatea reproducerii. Deseori, atât băieții, cât și fetele nu au cunoștințe elementare privind protecția, contracepția. La momentul apariției sarcinii, multe fetele nici nu știau care sunt semnele unei sarcini”, spune S. Moroz.

Psihologa Svetlana Taras, șefa CSPT „Tineri pentru tineri” din Orhei, atenționează că sarcina precoce poate afecta comportamentul tinerei și după naștere: „Faptul că nu este pregătită fizic pentru o sarcină, influențează starea emoțională a fetei, ceea ce îi poate afecta și sănătatea somatică. Unele minore au blocaje și nu pot analiza situația, sunt stresate și ajung să fie stigmatizate”. Psihologa precizează că sunt afectați în egală măsură și băieții care urmează să devină tați la o vârstă fragedă.

Familia și școala trebuie să promoveze educația sexuală a adolescenților

Studiile arată că majoritatea minorilor care au devenit părinți nu au cunoștințe despre sănătatea sexuală și reproductivă. Studiul „Sarcina în adolescență în R. Moldova”, realizat în 2019 de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate și Fondul ONU pentru Populație în R. Moldova (UNFPA), constată că adolescentele care rămân însărcinate provin din familii vulnerabile socio-economic, în care se face abuz de alcool sau violență, iar unele fete sunt din familii incomplete sau cu părinți plecați peste hotare. Cercetarea arată că majoritatea adolescentelor care au rămas însărcinate până la 18 ani nu au discutat în familie despre relații sexuale și metode de contracepție.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2014, la o mie de tinere cu vârstele cuprinse între 15 și 19 ani, erau înregistrate 41 de fete însărcinate. La cinci ani distanță, cifrele au scăzut la 29 de adolescente însărcinate din o mie din aceeași categorie de vârstă. Chiar dacă se înregistrează o anumită descreștere a numărului de sarcini precoce, totuși cifrele rămân îngrijorătoare, spune Ludmila Sîrbu, analistă în Programul Tineret din cadrul UNFPA. Experta este convinsă că disciplina „Educație pentru sănătate” ar trebui să fie în curricula școlară obligatorie, și nu opțională ca acum. „Este un curs foarte util și complet, adaptat vârstei, însă nu se predă în toate școlile sau nu este selectat de elevi, astfel îl aleg doar circa 10% anual. Dacă vrem să schimbăm situația, este imperativ ca această disciplină să devină parte a curiculei obligatorii. Sănătatea sexuală și reproductivă continuă să rămână un subiect tabu în societatea noastră, iar părinții nu discută cu copiii lor despre dezvoltarea corpului lor, ce se întâmplă cu adolescentul, despre relații sexuale. În acest context, rolul școlii este și mai importat pentru a-i pregăti pe elevi de viață”, concluzionează experta.

Activistul civic, Ion Andronache menționează că atât timp cât adolescenții vor discuta în familie aceste subiecte, iar pedagogii din școli le vor suplini cunoștințele, se vor înregistra mai puține cazuri în care tinerii devin părinți fără ca să fie pregătiți. „Dacă în familie copilul nu primește informația necesară, acest gol trebuie suplinit de instituția de învățământ. Scopul final trebuie să fie centrat pe nevoile copilului și pe informarea lui despre toate aspectele vieții sexuale începând de la cunoașterea prorpiului corp, conceperea unui copil, bolile cu transmisiune sexuală și cel mai important – despre formele de abuz. Un copil informat este un copil protejat. Trebuie să scăpăm de această frică sau rușine de a discuta cu proprii copii pe subiecte atât de importante cum sunt cele legate de viața sexuală”, spune Ion Andronache.

„Există suficiente discipline pentru educația reproductivă a adolescenților”

La rândul său, secretara de stat în Ministerul Educației, Științei și Cercetării, Natalia Grîu, afirmă că în curricula școlară există suficiente discipline concentrate pe formarea și educația reproductivă a adolescenților. „În cadrul reformei curriculare din 2019, la disciplina biologie, care vizează educația reproductivă ca parte a educației sexuale, au fost făcute unele modificări. Astfel, experții au anticipat accelerația în dezvoltarea tinerilor și au deplasat conținutul din materia pentru clasa a noua în cea de-a opta, pe cea de-a opta în a șaptea și așa mai departe. De asemenea, diriginții predau „Dezvoltarea personală” menită să asigure educația tinerilor, inclusiv educația sexuală. Sperăm că aceste revizuiri vor conduce la rezultate cât mai curând”, a menționat N. Grîu.

 Mariana Jacot,

Asociația Presei Independente