Natalia Junghietu: Despre FAKE NEWS. Sau cum facem deosebirea dintre o știre falsă și una adevărată

Nu știu cum, dar parcă știrile false au încetat să mai circule pe rețelele sociale. Oare lumea a început să facă diferența dintre o știre falsă și una adevărată? Sau poate lumea deja nu mai dă crezare la ceea ce se scrie și se distribuie pe rețele? Sau poate lumea, pur și simplu, nu mai este setoasă de informație? Dar poate eu am șters prietenii care distribuiau aceste falsuri?
Bine! O fi, probabil, un motiv din toate enumerate mai sus.
Dar totuși azi, eu mi-am propus să vă explic cum facem diferența dintre o știre adevărată și una falsă.
Știri false sau contrafăcute sunt informațiile care nu corespunde realității, manipulată cu bună știință, în dorința de a influența opinia publică. Iar o știre falsă sau manipulatorie este atunci când nu prezinte fapte, ci speculații; nu are surse sau nu le indică clar de unde autorul articolului cunoaște detaliile; conține opinia jurnalistului; titlul nu are legătură cu restul materialului și încearcă să ne influențeze emoțional; în cazul în care relatează despre o situație de conflict nu prezintă opinia tuturor părților vizate; redacția încearcă să se „ascundă” (adică articolele nu au un autor, pe site nu este indicată adresa redacție sau numărul de telefon).
Până la urmă, treaba fiecăruia dintre noi, a fiecărui consumator de informații, e judece la rece pentru a nu fi manipulat. Toate aceste detalii, enumerate mai sus, trebuie puse pe cântar
toate detaliile de mai sus și să hotărâți singuri dacă vi se pare sau nu credibil articolul pe care tocmai l-ați citit sau urmărit.
Deci, este foarte important să analizați cu atenție lucrurile pe care le citiți, în special pe rețelele sociale sau site-uri.
Cum vă puteți da seama dacă materialul este correct, adevărat? Acesta ar trebuie să vă răspundă la toate întrebările care apar: știrea ne spune cine, ce, unde, când și de ce s-a întâmplat; are una sau mai multe surse ale informației: de unde știe autorul că acele fapte s-au petrecut așa și nu altfel; ni se prezintă date/cifre concrete și ne spune de unde provin; ne prezintă punctele de vedere ale tuturor celor implicați (nu și pe cel al jurnalistului).
Iar dacă cineva își exprimă o opinie, trebuie să analizăm cine este persoana care se dă cu părerea, este o persoană calificată în domeniu și trebuie să analizăm limbajul pe care îl folosește.
Iar dacă știrea vă trezește furie sau indignare, frică sau milă atunci este mare probabilitatea că cineva încearcă să vă manipuleze.
Da, și reclama are regulile ei. Articolul care îmi vinde ceva și vă arată deschis lucrul acesta atunci ar fi trebuit marcat cu “PUBLICITATE” sau cu semnul ”P”.
Iar dacă vi se cer bani (taxe, comisioane) înainte de a vi se da acces la un anumit produs sau serviciu, atunci cel mai probabil o înșelătorie.
Iată așa dragi cititori. Luați aminte și nu vă lăsați manipulați. Citiți doar informația veridică!
Mulțumesc Asociației Presei Independente pentru oportunitatea de a fi colaborator al Campaniei ”Stop Fals” timp de aproape doi ani.