Drepturile omului. A fi sau a nu fi pentru școala specială din Hîrbovăț. Unde vor merge copiii cu deficiențe de auz

Situaţie incertă în cazul copiilor cu deficienţe de auz de la şcoala specială din satul Hîrbovăţ, raionul Călăraşi.
Și asta după ce în luna februarie a acestui an, președinta Parlamentului Zinaida Grecianîi afirma în presă: ”Nu vom permite închiderea școlilor pentru copii cu nevoi speciale”.
Părinţii elevilor au fost anunţaţi că instituţia se închide.  Copiii ar urma să meargă în școlile de cultură generală.
Există, însă o problemă.
”La moment, nu prea sunt specialişti care ar putea să ajute copiii cu dizabilităţi de auz să se încadreze în cadrul şcolilor generale. S-a constatat necesitatea stringentă de a recurge la instruirea urgentă a unui număr suficient de specialişti care va putea să ajute copii cu dizabilităţi de auz să se includă în procesul educational”, a declarant pentru publika.md, jurista Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Elena Stăjilă.
Părinţii elevilor cu deficiențe de auz spun că încadrarea bruscă a copiilor în şcoli obişnuite este irealizabilă. Acești copii ar trebui să fie înscriși în școlile de cultură general de mici, nu din clasa a opta sau a noua.
Directoarea instituției, Svetlana Cireș, care de trei ani deține funcția de director la Hîrbovăț, a declarat pentru ”Expresul” că de vină ar fi, în primul rând, numărul foarte mic de elevi din școală. ”Capacitatea instituției este de 198 de copii, iar la moment erau doar 15 copii, admiterea în clasele primare fiind suspendată de câțiva ani. Bugetul anual este de 4 milioane, iar pentru un număr atât de mic de elevi e și firesc că nu a mai fost posibil de continuat”, a declarat directoarea.
Recent, copiii care erau în ultimii ani de gimnaziu, au plecat de la Hîrbovăț în localitățile de baștină, unde s-au și înscris la școli obișnuite. Ei vor trebui să se adapteze fără cadre didactie care să le vorbească în limbaj mimico-gestual.
Acum fără de lucru la Hîrbovăț rămân 30 de angajați. Potrivit Svetlanei Cireș, unii dintre colegii ei au luat calea străinătății, iar alții s-au înregistrat ca șomeri.
Săptămâna trecută, mai multe surse mass-media au informat despre faptul că mai mulți părinți copiii cărora au deficienţe de auz, s-au adunat în faţa Guvernului fiind nemulţumiţi de lezarea drepturilor copiilor lor. Aceștia s-au arătat în primul rând indignaţi de faptul că copiii lor vor fi nevoiţi să-şi continue studiile alături de profesori care nu cunosc limbajul mimico-gestual.
Svetlana Cireș este de părere că acum e prea târziu pentru proteste. ”Nu trebuia să se tacă până acum, ci din momentul în care prin anii 2013-2014 s-a interzis admiterea în clasa întâi a copiilor în instituții. Acum când am rămas fără elevi, e clar că protestele nu mai au niciun sens”, a opinat directorul.
Întrebată despre dificultățile pe care le-ar putea întâlni copiii în școli obișnuite, Svetlana Cireș ne-a confirmat că ei sunt cumva pregătiți pentru că și la Hîrbovăț doar două dintre cadrele didactice știau limbajul semnelor.
Potrivit Asociaţiei Surzilor din Moldova, în Republica Moldova sunt înregistraţi peste 260 de copii cu deficienţe de auz, dar neoficial sunt peste 1200.
Școala specială pentru copii hipoacuzici din Hîrbovăț a fost fondată în 1991, având o capacitate de 198 de locuri.  Numărul copiilor înscriși aici în prezent este, însă de aproape 10 ori mai mic.