Maria Mocanu: Ura rămâne la fel de murdară și purtătoare de nenorociri ca întotdeauna

Nu știu de câte ori trebuie să ne demostrăm că ura nu va schimba lumea spre bine. Se pare că, ori de câte ori s-ar întâmpla, fie nenorocirea mai mare, mai crudă sau mai nefastă decât cea anterioară, nu suntem în stare să învățăm lecția.
Ura își schimbă mereu hainele. Ba e a unei națiuni contra unei națiuni, ba e a unui președinte împotriva altuia, ba e ura bărbatului către femeie, ba e situația inversă; însă, precum în proverbul cu părul lupului, toți știm că năravul nu se schimbă, rămâne intact.
Ultimamente, și mai ales în Europa, se simte foarte mult canalizarea urii femenistelor împotriva bărbatului în general, a masculinității.
Se manifestă prin umilirea sexului tare în toate formele posibile: ca soț, ca tată, ca bărbat, ca antreprenor, ca profesional…
Se multiplică cazurile de sinucideri ale taților cărora fostele soții le interzic, ajutându-se de legislatura pe care-au adoptat-o parlamentarii sub presiunea lobby-ului femenistelor, să-și vadă copiii, bărbați care rămân pe drumuri, fără casă și plini de datorii în care s-au înglodat pentru a plăti avocații…
Trăim în secolul XXI, ura și-a schimbat, încă o dată, hainele, ca de atâtea ori până acum… Dar rămâne la fel de nedemnă, murdară și purtătoare de nenorociri ca întotdeauna.
Oare când o să înțelegem că atâta timp cât nu o să ne respectăm pentru ceea ce suntem, ca ființe umane, indiferent de gen, rasă, credință, idei sau religie, ura va fi combustibilul care ne pune în mișcare; problemele se vor shimba, vor purta alte haine, dar nu se vor rezolva niciodată dacă nu schimbăm combustibilul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *