Maria Mocanu: // CAPCANA EGOULUI. E ca un drog care te face să te simți mai bine

De câte ori te-ai întrebat, după o eventuală ceartă, „cum a putut să-mi facă asta mie”? De câte ori ai plâns, te-ai supărat, înciudat și blestemat când ai pierdut ceva drag?
Crezi că cearta „per se” (din latină – lăuntric) sau obiectul pierdut au realmente de a face cu felul în care te simți?
De exemplu, ai o prietenă bună și v-ați cumpărat ambele câte un medalion. Același medalion. E un medalion frumos, de argint și îl apreciezi mult, atât pentru valoarea lui materială, cât și cea emoțională. Într-o zi, nu-l mai găsești. S-a pierdut. Te superi, plângi de neputință și dai vina pe nenoroc. Curios, în aceeași zi vorbești cu prietena ta și-ți spune că și ea l-a pierdut. Dar de data asta, nu te doare atâta. Poate chiar te bucuri că nu ești singura care a pierdut ceva…
Deci, e într-adevăr medalionul sau pierderea lui ceea ce ți-a provocat atâta suferință?
Nu! Nu te doare medalionul, te doare că ai pierdut medalionul „meu”. Te doare „al meu-l”. Dacă ai suferi pentru obiectul în sine, ai plânge la fel de mult pierderea lui indiferent de cui i-ar aparține. E un mod infailibil de a detecta dacă o emoție chiar vine de la tine sau de la ego.
Aia e capcana egoului.
Când cineva te ceartă, te doare; când cineva ceartă pe altcineva, iar pe tine te laudă, ești fericit, egoul se umflă în pene și te face să te simți bine: „eu sunt mai bun (mai deștept, mai frumos, cu gust mai bun) decât acela sau aceea”. Nu te amăgi, nu ești tu cel care se simte bine, e egoul tău.
E ca o drogă, au loc schimbări la nivel hormonal și biochimic în organism care te fac să te simți bine. De aceea „eul” e tema preferată de conversație a multora dintre noi.
Deoarece credem că egoul suntem noi. Ne-am confundat cu el.
Învață să delimitezi ce faci într-adevăr pentru, și de la tine, și ce faci pentru a-ți menține eul mulțumit.
A fi sclavul egoului e ceva obositor, e o plăcere trecătoare și mereu cere mai mult și mai mult. Goana asta te stoarce de puteri și te face nefericit. Diferențiază între ceea ce-ți cere eul și ceea ce vrei tu; dacă nu știi ce vrei tu, începe prin a te găsi.
Pentru a te găsi, e necesar să te desprinzi de ego, sau cel puțin să-ți dai seama că ceea ce faci e pentru a-l mulțumi pe el, nu pe tine. Nu e un drum ușor, dar e foarte liberator.