”Patrimoniul istoric” la o aniversare. Revista a fost tipărită pe datorie

A ieșit de sub tipar o nouă ediție a revistei ”Patrimoniul istoric”, editată de Asociația Istoricilor ”Nicolae Iorga” din Ungheni.
Este vorba de o ediție aniversară, a zecea la număr. Totodată, este dedicată în totalitate comemorării de 70 ani de la deportările din 1949.
Potrivit lui Corneliu Prepeliță, președintele Asociației istoricilor din Ungheni, s-a dorit ca revista să apară în luna iulie, atunci când a fost comemorată o tristă filă din istorie – deportările din 6 iulie 1949.
Nu s-a putut, însă, din lipsa banilor. ”Mă conving că autoritățile raionului nu doresc să promoveze istoria și cultura raionului Ungheni, deoarece din aceasta nu se obțin dividende politice”, a scris dânsul pe pagina sa de facebook.
Urmare a demersului depus la Consiliul Raional Ungheni de către Ascociația istoricilor ”Nicolae Iorga” privind finanțarea editării ediției cu nr. 10 al revistei ”Patrimoniul istoric”, răspunsul a fost următorul: ”La moment, Consiliul Raional nu dispune de mijloace suficiente pentru soluționarea tuturor solicitărilor care parvin de la autoritățile publice locale (…). Vă recomandăm identificarea altor oportunități pentru soluționarea problemei abordate prin accesarea proiectelor investiționale și atragerea surselor extrabugetare, la care Consiliul Raional ar putea veni cu contribuția sa”.
De notat că primele 9 ediții ale revistei respective au apărut, grație suportului financiar oferit de Institutul Cultural Român.
Cea de a zecea ediție a fost tipărită pe datorie. ”Nu am putut să mai aștept, materialele erau deja în lucru. Cei de la tipografie mi-au zis că o vor tipări. Acum sunt în situația de a căuta finanțare. E vorba de circa 10 mii de lei”, a precizat Corneliu Prepeliță, după care a adăugat: ”E un tiraj de 200 de exemplare. Distribuim revista în permanență, gratis, în toate bibliotecile instituțiilor de învățământ din raion, în bibliotecile din oraș. Nu o edităm ca să facem business. Pe noi ne interesează ca să fie de ajutor profesorilor, ca elevii să cunoască istoria locală. Or, nu poți înțelege istoria, dacă nu pornești de la istoria localității tale, dacă nu faci legătura între local, național și universal”.
În ediția respectivă se regăsesc articole, semnate de istorici de marcă, printre care Anatol Petrenco și Octavian Țîcu. Tot aici sunt și mărturiile unor foști deportați, dar și alte articole la subiect.
”Trebuie să promovăm istoria locală, să discutăm cu vârstnicii, căci au ce spune, ei fiind martori ai multor evenimente ce au avut loc de-a lungul anilor, au trecut prin război, secetă, foamete, colectivizare, deportări. Degrabă nu îi vom avea lângă noi și nu va mai avea cine să ne povestească despre acele vremuri. Anul trecut, eu am luat interviuri de la doi cetățeni din Mircești și Izvoreni privind deportările. Acum am auzit că nu mai sunt în viață. Îmi pare rău că nu toți profesorii vor să înțeleagă acest lucru”, a spus, la final, Corneliu Prepeliță.