Pentru un Parlament Curat 2019. Unii candidați socialiști au donat partidului sume mai mari decât veniturile, alții au fost implicați în dosare penale

Listele electorale ale PSRM conțin nume de persoane care s-au remarcat în ultimii ani printr-un comportament la limita legii. Unii au recurs la căsătorii fictive pentru a obține terenuri de la stat, iar alții figurează pe listele de donatori ai partidului cu zeci de mii de lei, chiar dacă au avut venituri mici. Un candidat, de exemplu, a fost implicat într-o cauză penală de rezonanță, legată de evenimentele din 7 aprilie 2009. Profilurile complete ale candidaților le puteți găsi pe portalul www.moldovacurata.md, iar mai jos vă prezentăm câteva dintre cele mai relevante informații descoperite de reporterii Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat (ICPC). 

Donații la partid mai mari decât veniturile

Deputata socialistă Marina Radvan, care acum candidează pentru un nou mandat, s-a remarcat, de când s-a implicat în politică și a ajuns în Parlament, printr-o generozitate maximă față de partid. Chiar dacă în declarația de avere pe care a depus-o în 2014 arăta că nu avusese vreun venit în ultimii doi ani, în raportul financiar al partidului ea figura ca persoană care a donat formațiunii 165 700 de lei. Solicitată atunci de portalul Moldova Curată să spună de unde a luat banii donați, Radvan a spus că în locul ei va răspunde deputatul Corneliu Furculiță, responsabil de finanțele formațiunii. La rândul său, Furculiță a spus că donatoarea a putut avea acești bani din moșteniri sau donații. Și în anii 2015, 2017 și 2018, Radvan a donat sume importante partidului.

Căsătorii fictive pentru terenuri?

Radvan a fost implicată și într-un scandal legat de obținerea unui teren, în comuna Stăuceni, municipiul Chișinău, prin intermediul unei căsătorii fictive. În anul 2015, portalul Deschide.md a scris că în 2011, când încă nu era deputată, Radvan și colegul său de partid Vladimir Odnostalco au primit un teren la Stăuceni, fiind căsătoriți. Potrivit unui document al Primăriei Stăuceni, căsătoria celor doi a fost înregistrată în februarie 2011, în aprilie același an le-a fost atribuit terenul, iar la scurt timp cuplul a divorțat. Nici Radvan, nici colegul ei nu au negat aceste fapte. Modul în care Primăria Stăuceni a atribuit în 2011 terenuri, inclusiv cel al deputatei socialiste, este investigat de CNA. Deocamdată, nu există o finalitate în acest dosar. Un alt socialist care a primit teren la Stăuceni de aceeași manieră este Grigore Novac. Potrivit unui document semnat în anul 2015 de secretara Primăriei Stăuceni, „cele trei persoane care fac parte în prezent din partidul socialist, conform actelor depuse, erau căsătorite și aveau viza de reședință în comuna Stăuceni”. Novac a negat însă, că ar fi fost căsătorit fictiv. La fel ca și unii dintre colegii săi, deputatul Novac a donat sume semnificative partidului în ultimii ani, cel puțin așa arată rapoartele depuse la CEC.

Firma unui deputat socialist a împrumutat bani de la o companie
înregistrată într-o zonă offshore, apoi a investit într-un post TV

Alți doi candidați socialiști, Corneliu Furculiță și Petru Burduja, figurează într-o investigație jurnalistică publicată de RISE Moldova în anul 2016. Potrivit acestei surse, firma „Exclusiv Media”, al cărui fondator este deputatul Furculiță, a primit un împrumut de 1,5 milioane de euro (echivalentul a 33 milioane de lei) de la firma Westerby Limited, înregistrată în zona offshore Bahamas. Ulterior, peste 20 de milioane de lei din acest împrumut au fost scoase în numerar de pe contul de la Victoriabank de către administratorul „Exclusiv Media”, Petru Burduja. Acești bani au fost folosiți pentru lansarea postului NTV Moldova, al cărui proprietar este tot firma lui Furculiță. Bazându-se pe un contract referitor la tranzacție, RISE Moldova a sugerat că acești bani ar proveni din Rusia. În urma acestei investigații, Procuratura Anticorupție a deschis o cauză penală privind spălarea de bani în proporții deosebit de mari. Dosarul se află la etapa urmăririi penale de doi ani. Atât Furculiță, cât și  Burduja, au declarat că tranzacția a fost absolut legală.

Ecourile momentului. 7 aprilie 2009

Directoarea postului NTV Moldova, afiliat socialiștilor, Adela Răileanu, candidează și ea pentru un mandat de deputat, iar între anii 2007-2010 a fost directoare a postului public Moldova 1. În timpul manifestațiilor violente din 7 și 8 aprilie 2009, postului i s-a reproșat că nu a organizat o transmisiune în direct a protestelor, ci transmitea emisiuni de divertisment. Asta deși Compania „Teleradio Moldova” beneficia atunci de o finanțare suficientă de la buget. Răileanu a fost demisă la 31 decembrie 2009, pe motiv că nu a asigurat pluralismul de opinie şi a transformat instituţia într-un instrument politic. În anii 2010-2011 ea a ocupat funcția de directoare a postului privat NIT, apropiat comuniștilor, căruia însă, la 5 aprilie 2011, CCA i-a retras licența, motivând că acesta mediatiza intens PCRM și nu asigura pluralismul de opinii.
Un alt deputat socialist, Petru Corduneanu, în timpul revoltei generate de rezultatul alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, ocupa funcția de șef al Direcției Generale Poliție Ordine Publică și a fost implicat în dispersarea manifestanților din centrul Chișinăului. La scurt timp după protest, Corduneanu și adjunctul său au fost învinuiți de deputata Valentina Cușnir că ar fi bătut-o în seara de 7 aprilie 2009, fapt negat de cei doi învinuiți. După un proces care a durat 7 ani, Corduneanu și fostul său adjunct au fost achitați. Curtea Supremă de Justiție a menținut hotărârile de achitare.
Citiți profilurile candidaților în Parlamentul Republicii Moldova pe portalul www.moldovacurata.md
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM, cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.