I-a făcut pe italieni să îndrăgească sarmalele și friptura cu mămăligă

A crescut înconjurată de miresmele îmbietoare ale cozonacilor mamei ei și, de fiecare dată, când mama cocea, ea își punea întrebarea dacă va putea vreodată să gătească la fel de bine ca măicuța ei.
”Nu am avut un mentor, însă aș putea zice că, totuși, mama mea rămâne a fi mentorul meu indirect, pentru că la propriu nu m-a învățat nimeni. Doar urmărind-o, am însușit pe furiș câte ceva din ale bucătăriei”, ne-a spus Veronica Bocan.
Este originară din Buda. Acum mai bine de trei ani a plecat în Italia, ca mulți alți moldoveni să-și caute un rost. S-a angajat la un restaurant moldovenesc din Padova.
”Mi-am urmat mereu visul de a ajunge un bucătar cât mai bun. Când am fost învitată să lucrez în Italia, am acceptat fără ezitare”, a mai menționat tânăra. Iar aceasta se datorează, consideră dânsa, aprecierilor acumulate pe parcursul activităților ei în Republica Moldova. Are o practică în domeniul bucătăriei de mai bine de 11 ani.
S-a integrat foarte ușor în Italia, mai ales că avea un obiectiv clar. A știut cum să interacționeze cu cei din jur, iar comunicarea și răbdarea de care a dat dovadă a ajutat-o să-și gestioneze stresul. ”Pe mine personal, italienii m-au acceptat, cred pentru dorința mea de a-mi extinde creativitatea. De firea lor italienii sunt sceptici și sigur am fost supusă unui proces de testare, prin care am înțeles că inovația înseamnă să te adaptezi unor nevoi concrete și să fii acceptat”, a accentuat Veronica Bocan.
Și mai ales, i s-a oferit o oportunitate, de care ea a profitat, fiind o persoană cu o minte deschisă spre a învăța și a experimenta lucruri noi.
Acum, de bucatele ei se bucură toți italienii. Ea știe să le pregătrească diferite bucate moldovenești de care aceștia sunt pur și simplu, sunt încântați.
Iar, cum spune tânăra de 29 ani, cele mai solicitate mâncăruri moldovenești de italieni sunt sarmalele, ardeii umpluți, friptură cu mămăliguță, chifteluțe în sos, sau clătite cu carne. Știe să amenajeze și frumoase compoziții din fructe, care la fel sunt preferate și solicitate de italieni la diferite ceremonii.
”Nu am practicat careva cursuri pentru a însuși aceste aranjamente, a fost suficient doar să am fructele și deja să știu ce să fac din ele. Ai curaj să testezi, să te joci, să faci ce-ți trece prin minte atunci cînd te lași purtată de val și posedezi entuziasm de a impresiona frumos prin creațiile tale”, a subliniat Veronica Bocan.
Mai ales, atunci când există pasiunea față de gătit, tânăra consideră că nu are nici o însemnătate ce fel de mâncare gătește. Este important doar faptul că poate să se exprime liber în bucătărie și să fie cât mai creativă.
Acum, că s-a integrat ușor în societatea italiană și are un loc de muncă stabil, nu poate să fie ferm convinsă că în următorii ani va reveni acasă, dar ”niciodată nu știm cum se va derula scenariul vieții noastre”, spune dânsa.
Revine acasă de câte ori are posibilitatea, de două sau trei ori pe an, pentru că Buda este satul ei de baștină. ”Este drumul către starea de bine, e o frumoasă și îndrăgită etapă a vieții mele, e drumul către copilărie”, a mai adăugat Veronica Bocan.