Natalia Junghietu: ”În anul în care s-a născut ”Expresul”, s-a născut și copilul meu”

Zece ani! Trec al naibii de repede. Trec anii, trece viața și, adesea, stau și chibzuiesc și eu, mă gândesc la realizările mele, pe care le-am avut și pe care tind să le am.
Iată că acum mi-am amintit de anii de școală. De ce? Pentru că doar atunci mai aveam de pregătit teme pentru acasă, făceam exerciții, compuneri și esee.
Acum, peste ani, fiind angajată cu acte în regulă, m-am întors în perioada temelor pentru acasă.
Și încă ce temă: ”Ce făceam eu cu zece ani în urmă?”!
Și mi-a dat-o, cine credeți? Însăși doamna Lucia Bacalu, care este și mentorul meu în domeniul jurnalismului, unicul lucru pe care știu să-l fac cel mai bine. Așa consider eu (fără nici un pic de modestie).
Ei, un pic cam complicat. Mi-a luat ceva timp să-mi amintesc, ca mai apoi să scriu amintirile pe foaie. Recunosc, a fost mai complicat decât a scrie o știre.
Ceea ce nu voi uita niciodată este faptul că în anul în care s-a născut ”Expresul”, s-a născut și copilul meu.
Și ce făceam exact cu zece ani în urmă? Ah, da! În luna noiembrie, am venit la Ungheni, după vreo șapte ani de trai în Chișinău. Chipurile, pentru o perioadă scurtă de timp.
Am lăsat acolo o parte din viața mea, prietenii. Mare nostalgie mă apucă și acum când îmi amintesc de perioada respectivă.
Apoi, peste vreo trei luni, m-am angajat la primăria din localitatea din care vin. Vă veți întreba, probabil, ce are jurnalismul cu administrația public locală? Vă zic eu: NIMIC!
Și din acest motiv nu am încălzit prea mult timp locul pe acolo. Dar, vorba ceea: am încercat și eu marea cu degetul.
De acolo începe marea aventură în domeniul jurnalismului. După jumătate de an al ”Expresului”, mi-am făcut și eu, într-o dimineață, apariția în redacție. Timidă de felul meu, am întrebat-o pe  doamna Bacalu: ”Cum se face un ziar?”, iar dânsa mi-a răspuns delicat: ”Nu e atât de simplu!”.
Am rămas, totuși. Și de atunci sunt la ”Expresul”. M-am convins de nenumărate ori că, într-adevăr, nu e simplu să faci un ziar.
Și încă ceva: eu venisem la ”Expresul” pentru câteva luni, dar au trecut de atunci zece ani…