Monument ”ocrotit de stat” pe cale de dispariție

Cea mai veche biserică din Ciutești se năruie. Tencuiala de lut cade de pe scheletul din lemn, vechi de peste 150 de ani. Crucea de pe o cupolă deja s-a prăbușit.
Au mai rămas doar două. Rezistă, arătând lumii că eidificiul în ruină este, de fapt, un locaș sfânt. Iar din clopotniță se zărește un clopot. Nu este un clopot bisericesc. Cel puțin, așa susține unul dintre localnici, Grigore Stamati, în documentarul ”Rădăcinile Pristolului”. Probabil, o fi fost  împrumutat de la Căile ferate, unde semnala, cândva, că trenurile pornesc sau opresc. Are pe el și o inscripție în acest sens.
Cu siguranță, cândva biserica avea un clopot . ”Când s-a construit biserica nouă, cred că au fost duse acolo”, afirmă Grigore Stamati.
Aici, la vechea biserică de lemn, nu mai aud rugi către Dumnezeu. Locașul este închis mai totdeauna. Doar de Paștele Blajinilor ușile se deschid, pentru a se face aici rânduiala.
În rest, de sărbători, slujbele religioase se fac în biserica din centrul satului.
De cea veche, se pare, s-a cam uitat. Prin anii 60, în preajmă s-a construit un acoperiș – din motive de secutitate, căci biserica deja era într-o stare șubredă. Localnicii au încercat să o mai reamenajeze, s-o restaureze, însă în zădar. Pe timp ce trece, ea tot mai tare se năruie.
”Avem nevoie de circa 500 mii de lei pentru a o restabili. Noi, însă, nu avem acești bani. Și nici nu se dau bani pentru proiecte cultura”, susține primarul de Ciutești, Iurie Stamati. Biserica respectivă este un adevărat monument istoric, face parte din patrimonial cultural al satului și nu numai.
A fost frumos cândva acolo, spun vârstnicii. Biserica se afla, practic, în pădure. Acum, în jurul ei e cimitirul satului.
Ar fi o minune să fie reabilitat locașul sfânt. Localnicii susțin că sunt gata să contirbuie și ei cu ce pot pentru aceasta, căci biserica din lemn a fost construită de strămoșii lor.
Dar e nevoie de mult mai mult.
Din primăvara acestui an, de când biserica veche din Ciutești a fost intens mediatizată de presa națională, s-au găsit mulți care au promis că vor ajuta, de la funcționari până la oameni simpli, afirmă primarul. Deocamdată, însă, au fost numai vorbe. Mai departe nu a mers nimic.
”Noi avem nevoie de această biserică în sat, pentru că este o comoară de neprețuit. Este un monument ocrotit de stat, de aceea cred că statul ar trebui să aibă grijă de el. Oriunde ne-am adresat, peste tot ni s-a spus: nu sunt bani”, a precizat, la final, Iurie Stamati.