Bogați în proverbe fără rost și plini de regrete

Cred că suntem unicul popor, drag cititor, care crede cu încăpățânare că ceea ce nu te omoară te face mai puternic. Unicul popor care, rămânînd fără un sfanț în buzunar, zice că-i sărac, dar mândru. Unicul popor, care se bucură că a căștigat cea mai mare gaură a unui covrig.
Nu ne întrebăm niciodată dacă suntem mai puternici datorită greutăților sau în pofida lor.
S-a scumpit apa. Chiar să vină ghețarii din Antarctica pe jos, să fie topiți aici, că tot n-ar costa atâta. Și când te gândești că stăm cu Prutul sub coaste!
O să ajungem să ne spălăm rufele la pârău, iar baia – numai sâmbăta.
Citesc acum niște cărți de dezvoltare personală. Mai în fiecare vei găsi aceleași idei. Pasiunea pentru meseria pe care ți-ai ales-o, condițiile de muncă, dar și relațiile cu colegii de birou stau zilnic în calea fericirii tale.
O fi, nu zic. Dar nicăieri nu găsești că un salariu decent te face mult mai fericit. Iar mă reîntorc la proverbele noastre, cică banii nu aduc fericirea. O aduc, chiar pe aripile vântului.
Altul, și mai și, zice că să nu iei lucrurile care nu-ţi aparţin, aminteşte-ţi că, potrivit legilor nescrise ale naturii, mâine vei pierde ceva de mai mare valoare.
Cu regret, văd că nimeni nu se teme. Suntem un popor căruia, dacă i se trage o palmă la obrazul drept, îl întoarce și pe cel stîng. Dar, câteodată, răzbunarea poate fi dulce. Ca în povestioara ce vreau să o citiți cu atenție.
,,Prima zi și-a împachetat lucrurile în cutii, genți și valize. A doua zi, au venit să i le ia.
A treia zi, s-a așezat pentru ultima oară în sufragerie și, la lumina lumânărilor, legănată de o dulce muzică de fond, și-a pregătit un ospăț cu creveți, caviar și șampanie.
Când a terminat masa, a mers în fiecare cameră din casă și a pus în suportul perdelelor câțiva creveți pe care nu îi mâncase. Apoi a curățat bine bucătăria și a plecat.
Când soțul ei și noua lui prietenă s-au întors la casă, totul a fost perfect în primele zile. Apoi, încet, casa a început să miroase urât. Au încercat totul: curățare, spălare, ceruire, aerisire. Degeaba. Au verificat atunci conductele de aerisire, pentru a se asigura ca nu sunt blocate de mizerii. Toate covoarele, mochetele și țesăturile au fost curățate și au fost instalați purificatori de aer în cele patru colțuri ale casei.
Deoarece mirosul persista, soțul și prietena lui au plecat câteva zile la hotel pe perioada cât o firmă va face o dezinfectare completă a casei. Când s-au întors, mirosul mai era. Au hotărât să schimbe covoarele și mochetele. Și mirosul a persistat.
Prietenii au încetat să îi mai viziteze, postașul îi evita și uita să le distribuie poșta, femeia de serviciu și-a dat demisia. În final, incapabili să îndure mirosul, au decis să se mute imediat ce casa va fi vândută. O lună mai târziu, deși au redus prețul casei la jumătate, nu găsiseră un cumpărător pentru casa lor mirositoare.
Deja știau toți și nici agenții imobiliari nu le mai răspundeau la telefon. Ca un ultim recurs, au împrumutat o importantă sumă de bani pentru a putea cumpara o altă casă.
Soția bărbatului l-a sunat, să afle noutăți. El i-a povestit despre casa mirositoare. Ea l-a ascultat politicos, apoi i-a zis că ar fi gata să accepte să-și reducă cererile în negocierile de divorț, dacă ar putea recupera casa.
Știind că soția lui nu putea să-și imagineze cât este de puternic mirosul, soțul a vrut să-i cedeze casa cu prețul de 10 ori mai mic decât valoarea ei reală, cu condiția ca ea să semneze actele în aceeași zi.
Peste o oră, avocații soțului îi trimiseră hârtiile. Ea acceptă și, peste o săptamână, bărbatul și noua lui prietenă afișau un zâmbet forțat privind lucrurile lor scoase și mutate în noua lor casă. Tot, absolut tot. Inclusiv suporturile de perdele…”.
P.S. Parcă suntem mai multe femei. Oare de ce le răbdăm pe toate?
Morala: Să fii prost, egoist și să ai o sănătate bună sunt trei cerințe pentru a fi fericit, deși, dacă prostia lipsește, celelalte nu mai contează. Omul care are răbdare să nu se răzbune imediat, ori te iartă, ori se răzbună cumplit.