Știe ce vrea, știe cum. Are și cu ce

Ce face un agricultor atunci când pământul e ud și nu poate ieși în câmp?
În ziua de 16 martie, am bătut la ușa directorului SRL ”Agrosfera-BM” din Pîrlița. Recunosc, nu am crezut că îl vom găsi pe loc.
L-am surprins, cuprins de gânduri și planuri. Era în fața calculatorului, iar pe masă avea o foaie pe care erau înșiruite o mulțime de cifre.
A decis să crească… căpșuni
”M-ați prins în flagrant. Tocmai făceam calculele pentru construcția unui rezervor de apă, de vreo 80 mii de metri cubi, pe care o voi utiliza la irigarea căpșunilor”, a făcut dânsul o remarcă, după care a adăugat:
”Dacă nu ar fi fost pământul ud, nu mă mai găseați în birou, ci undeva prin câmp, la făcut biloane pentru căpșuni”.
”Ce fel de căpșuni? Parcă spuneați, anul trecut, că ocupația principală vă este cultivarea grâului și porumbului?”, întreb. ”Anul acesta am decis să cresc și căpșuni”, a urmat răspunsul.
Noutatea m-a lăsat mască. Or, în drum spre Pîrlița, mă gândeam că voi discuta cu Nicanor Buzovoi despre grâu, porumb, condiții climaterice, despre orice, în afară de căpșuni.
Dar, vorba ceea, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea de la târg.
Nimeni și nimic nu-l va opri
M-am convins: intenția lui Nicanor Buzvoi de a iniția o plantație de căpșuni este pe cât se poate de serioasă. Dar și costisitoare. Circa un milion și jumătate de lei îl va costa doar construcția rezervorului de apă. În plus, există și o mare problemă. Chiar dacă e construit un apeduct ce ar trebui să aprovizioneze satul Pîrlița cu apă, întreprinderea agricolă nu poate să o utilizeze. Pur și simplu, nu este.
”Știu că apa este vitală pentru căpșuni. Ce veți face dacă nu o veți avea?”. Răspunsul a fost scurt: ”Nu știu. Dar căpșune oricum voi crește”.
Primele fire de căpșuni vor fi plantate imediat ce vor permite condițiile climaterice. În acest an, vor fi plantate două hectare. ”Am pregătit deja totul: și tractorul care face biloane, achiziționat chiar recent, și pelicula”, a spus Nicanor Buzovoi, precizând că materia primă o va importa din Ucraina. La anul, dacă totul va decurge bine, vor fi planate alte șase-opt hectare.
De ce anume căpșune?
Simplu. Căpșunul e o cultură intensivă, adică, din al doilea an, poți obține deja profit. Nici nu se compară cu grâul, a dat de înțeles agricultorul.
Un alt motiv pentru o astfel de afacere este dorința de a redeschide fabrica de conserve, după o pauză de doi ani. ”Am adunat oamenii cu chiu cu vai. Dacă nu pornim fabrica, o să-i pierd. Căpșunele încep să se coacă prin luna mai, ceea ce înseamnă că ei, peste vreo două luni, vor avea de lucru”, a menționat Nicanor Buzovoi.
”Ce veți face cu căpșunele?”, întreb. ”O să le mâncăm”, răspunde zâmbind. Fac ochii mari, dar nu mă las bătută: ”Pentru export?”. Urmează răspunsul. De data aceasta, al modul serios: ”Nu neapărat. Am studiat bine înainte de a începe această afacere și am ajuns la concluzia că piața din Republica Moldova nu este asigurată pe deplin cu căpșune. Dar, dacă va trebui, voi produce și pentru export. Căpșunele vor fi ambalate frumos în caserole și apoi transportate”.
Noi provocări și experimente
Planurile lui Nicanor Buzovoi pentru anul 2017 sunt mari. Își mai dorește și o plantație de zmeură. La ce bun? Or, întreprinderea pe care o conduce e una dintre cele mai prospere nu doar în regiune, ci și în republică.
L-am întrebat direct, fără ocolișuri: ”Vă mai trebuie dureri de cap suplimentare? Nu vă este bine și confortabil cu grâul și porumbul pe care știți să-l cultivați?”. Răspunsul care a urmat a fost exact în stilul lui Nicanor Buzovoi: ”Mi-i urât să stau degeaba. Asta este. Nu pot sta degeaba”.