Esențial | Cimitir înseamnă dormitor, iar în dormitor cu mîncare nu se intră

E bine că avem Paștele Blajinilor. E frumos să mergem la cimitir. Și mai frumos ar fi, dacă am merge să ne amintim de cei trecuți la cele veșnice și nu pentru a ne demonstra vestimentația, pentru a ne lua la întrecere: cine a adus pomene mai scumpe și mai multe.
An de an vorbim despre aceleași lucruri, dar situația nu se schimbă în bine. Am transformat Paștele Blajinilor într-un adevărat bal, unde lumea vine, sulemenită, vorba lui Alecsandri, să se distreze. Vin cu bucate care mai de care, vin cu băuturi care mai de care. Vin în cete, veseli nevoie mare.
Cred că ar putea pune capăt acestui dezmăț doar preoții. Dacă și-ar dori cu adevărat.
Nu e greu de explicat că nu e bine deloc să exagerăm.
Ne învăța, anul trecut, părintele Pavel Borșevschi, parohul Bisericii ”Sf. Dumitru” din capitală, unul dintre cei mai apreciați și iubiți preoți de către enoriași, ce trebuie să facem la cimitir de Paștele Blajinilor.  Sînt sfaturi demne de urmat.
Părintele spunea următoarele: ”Cînd mergem la cimitir, trebuie să sărutăm crucea de pe mormînt, care simbolizează arma de răscumpărare, prin care Dumnezeu ne-a răscumpărat pe noi. După ce am sărutat crucea, punem pe mormînt cozonacul şi ouăle roşii. Alte bucate nu se mai aduc la cimitir. Oul roşu pus pe mormînt simbolizează Paştele, iar cozonacul – trupul lui Iisus Hristos. Asupra cozonacului punem o lumînare din ceară, nicidecum din altă materie, pentru că ceara este adunată de cea mai curată ființă de pe pămînt – albina, din mireasma florilor, cea plăcută lui Dumnezeu”. Frumos și simplu. Și mai mergem la cimitir, ne atenționa părintele, cu tămîie şi cărbuni, ca să tămîiem de trei ori mormintele cîntînd: „Hristos a Înviat!”, după care se stă la morminte şi în nici un caz nu se fumează şi nu se consumă alcool.
Și mai spunea ceva important părintele Pavel Borșevschi: ”Cimitir, din limba greacă, înseamnă dormitor şi noi venim la cimitir, la cei adormiți, şi trebuie să ne dăm seama că în dormitor cu mîncare nu se intră, mai ales că cei adormiți se hrănesc cu Hristos şi nu au nevoie de alte bucate”. Tot el accentua: ”Nu există mai mare batjocoră decît să  mergem la cimitir cu mîncăruri şi băuturi, să turnăm vin pe morminte. Vinul se turna pe mormînt în cazul în care cel ce a fost înmormîntat nu a fost îmbălsămat cu apaos, care este din mir şi vin de la Sfîntul Maslu”, subliniind că „numai păgînii mîncau la morminte, crezînd că, dacă mîncau bucatele care au fost pe placul celui adormit, atunci acele bucate ajung şi la el”.
Mai clar nici că se poate. Urmează doar să medităm și să tragem concluziile ce se impun.
Mergem la Paștele Blajinilor să ne arătăm cît de importanți sîntem noi, cît de înstăriți și de frumoși? Sau mergem, totuși, să ne arătăm respectul față de înaintașii noștri?