Cum discernem adevărul de fals?

”Cum, după o zi de muncă în cîmp, să mai ai puterea de a privi critic știrile de la televiziune, de a discerne falsul de adevăr?” , se întreba un locuitor din Hîrjauca, raionul Călărași, la întîlnirea cu Alina Radu, directoarea Ziarului de gardă, și Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente.
Evenimentul a avut loc la finele lunii martie, la Hîrjauca, și a adunat zeci de localnici, interesați de subiect. ”Este pentru prima oară cînd avem parte de o asemenea întîlnire”, avea să recunoască, la final, primarul comunei, Vasile Manuil.
Cei prezenți i-au ascultat cu mare atenție pe oaspeții veniți din capitală. Iar ei le-au vorbit despre manipularea în presă, despre falsurile care au loc cu bună știință sau involuntar, îndemîndu-i pe oameni să fie mult mai critici atunci cînd citesc presa ori vizionează anumite emisiuni la televizor.
”Jurnaliștii au obligația să transmită adevărul”, a subliniat Petru Macovei, după care a precizat că mai există o parte dintre reprezentanți ai presei mai puțin onești, care execută comenzi politice și astfel încearcă să manipuleze telespectatorii sau cititorii de publicații periodice.

Sfaturi pentru consumatorul de informații
Petru Macovei a răspuns și la întrebarea, pe care am menționat-o în debutul acestui reportaj: cum discernem adevărul de fals? Sînt, de fapt, cîteva sfaturi care, fiind urmate, ar ajuta orice consumator de informație.  Deci, ce trebuie să facem?
1. Să stabilim a cui este instituția media și ce hram poartă.
2. În cazul în care urmărim un post de televiziune și vedem într-un buletin de știri trei reportaje despre cît de buni sînt miniștrii de la un partid sau altul, înseamnă că acest post de televiziune e ușor politizat.
3. Încercați să analizați fiecare reportaj în parte din cîteva perspective. Cît de onest a fost jurnalistul atunci cînd a transmis informația? Sînt doar vorbe goale, doar declarații sau sînt oferite și dovezi?
4. Sursele citate sînt credibile sau sînt surse care spun unul și același lucru?
5. Observați dacă jurnalistul a prezentat doar faptele și declarațiile unor persoane vizate sau și opinia lui. Într-o știre jurnalistul nu are dreptul să-și spună propria opinie.
”Toate acestea ne vor ajuta să nu fim victime ale manipulării informaționale. Or, manipularea ne prostește, ne face să gîndim toți la fel, ceea ce nu e firesc și nu e bine”, a concluzionat Petru Macovei.
Cu o intervenție în acest sens a venit și Alina Radu, care, de altfel, este originară din raionul Călărași, satul Vărzărești. Dînsa a adus exemple concrete de manipulare și falsuri în mass-media atît din Republica Moldova, cît și din Federația Rusă, după care a concluzionat: ”Primul nostru pas e să încercăm să alegem, să facem deosebirea între presa care manipulează și cea care încearcă să spună lucrurile corect”.
Pentru a le ușura oarecum alegerea oamenilor, Alina Radu a explicat că un jurnalist bun se consideră cel care vine cu argumente, cu fapte concrete și bine documentate, nu doar cu critici și opinii personale. ”Deseori, nu vă place un jurnalist corect. Ziceți că jurnalistul trebuie să fie mai critic, să spună direct, în știrile și reportajele lui, că politicianul X e corupt, că Guvernul e rău și așa mai departe. Să știți că acela nu e jurnalist bun ”, a subliniat Alina Radu.
Jelui-m-aș și n-am cui?
”Ce putem face în cazul în care vedem că un jurnalist a spus neadevăruri? Unde să ne adresăm?”, a fost întrebarea pe care a adresat-o un alt locuitor al satului Hîrjauca.
A urmat imediat răspunsul: ”În Republica Moldova activează un consiliu de presă, format din  personalități marcante și credibile, atît din jurnalism, cît și din alte domenii. Misiunea acestuia este de a examina orice sesizare și a atenționa, dacă e cazul, organul de presă despre neregulile comise”. În plus, există și instanța de judecată, la care oricine e liber  să apeleze.