Lecții pentru un copil de școală primară

În folclorul scandinav există o creatură urîtă, dar amuzantă, ce își duce traiul prin peșteri, numit trol. Trolii vroiau să aibă putere asupra oamenilor. Ei ieșeau din ascunzişul lor numai noaptea şi porneau la vînătoarea de oameni, ziua însă stăteau ascunşi.
Au trecut ani de atunci. Astăzi troli li se zice celor care, folosind sloganuri politice, insultă, provoacă, polarizează oameni, pentru a crea haos și ostilitate. Datorez scuze acestor ființe, căci, pe lîngă politicienii noștri, ei sînt aproape îngeri.
Unde vreau să ajung? Dacă un bărbat își părăsește patria, soția, copiii, casa, lăsînd doar amintirile, și o ia la fugă în țări vecine, după bani grei, atunci cine credeți că ne aduce la sapă de lemn?
Chiar și un copil de școală poate să înțeleagă că într-o republică ”democratică”, democrația este posibilă doar pestru cei ce ocupă posture înalte.
Chiar și un copil de școală primară înțelege că aici, în țara sa, oamenii încearcă să supravețuiască sub presiune. Copiii sînt ca nişte radare extrem de sensibile. Ochii lor nu lasă nimic neobservat, urechile lor sînt întotdeauna pe recepţie, iar mintea lor prelucrează neobosită mesajele pe care le receptionează.
În conformitate cu informațiile de mai sus, dragi copii de școală elementară, pentru a preveni focul ce mocnește, ce ar trebui să facem?!
Probabil, cu toții cunoașteți persoane ce caută mereu să facă pe plac celorlalți. Sau invers, oameni care provoacă neplăceri altora ca o modalitate de a-și consolida propria imagine de putere. Un singur cuvint – troli! Ascultînd, zi de zi, la televizor gîlceava celor mari și atotputernici, crimele, tragediile, creierul nostru se fixează pe tot ce este urît, rău. Ni se induce FRICA! Devenim neputinciosi, ne este teamă de avion, de frig, de vînt, de mîncare, de oamenii de lîngă noi, de sentimentele noastre. NU ȘTIM DE UNDE, CÎND ȘI CUM.
Și asta, ascultînd așa-zisele informații, care, de fapt, sînt praf în urechile fraierilor. După care spunem: e greu, oamenii sînt răi, trăim într-o lume nesigură, urîtă, nu mai am încredere în nimeni… Între timp, greierii cîntă, frunzele foșnesc, apele curg și noi nu le auzim.
”Un grup de 500 de persoane a participat la un seminar. Dintr-odată, conferențiarul s-a oprit și a decis să îi implice pe cursanți într-o activitate de grup. El a început să îi dea fiecarei persoane cîte un balon, după care, cei prezenți au fost rugați să-și scrie numele lor pe balon folosind un marker. Apoi, toate baloanele au fost colectate și puse într-o altă cameră.
Oamenii au fost lăsati în acea cameră și li s-a cerut să-si găsească balonul pe care îsi scriseseră numele în cinci minute. Toți au început să caute cu frenezie, se ciocneau unul cu altul, se împingeau, totul devenise un haos. La sfîrșitul celor cinci minute, nimeni nu-și găsise propriul balon.
Apoi, conferențiarul i-a rugat să ia în mod aleatoriu un balon și să-l dea persoanei al cărei nume e scris pe el. În cîteva minute, toată lumea avea baloane, fiecare pe al său. Conferențiarul le-a spus atunci: ”Acest lucru se întîmplă în viețile noastre. Lumea caută cu frenezie fericirea, viață mai bună, dar nu știe unde este. Fericirea noastră constă în fericirea pe care o împărțim. Cînd reusești să schimbi viața unor oameni și să-i faci fericiți, ajungi să găsești propria fericire”.
Morala: Fiecare obstacol din drumul nostru în viață reprezintă o provocare și un prilej de a evolua. Fiecare reușita, fiecare depășire a unei greutăți ne ofera împlinire și multumire.
Ala Mutilică