Eroziunea solurilor – un subiect mereu actual. Mîine ar putea fi prea tîrziu

De aproape doi ani se discută, în raionul Ungheni, despre eroziunea solurilor. Și asta, datorită Proiectului ”Utilizarea experienţei europene  în combaterea eroziunii solului”, lansat  aici în decembrie 2013.
Între timp, au fost realizate studii, savanții de la Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului ”Nicolae Dimo” din Chișinău au dat verdictul: ”Eroziunea este o problemă și una foarte actuală!”. Ei au venit și cu unele recomandări. ”E nevoie de foarte multă implicare, de o strategie națională, pentru a stopa acest fenomen”, au spus într-un glas.
Agenţia pentru Dezvoltarea Regională şi Integrarea Europeană Ungheni – ADRIEU, cea care implementează proiectul respectiv la Ungheni, a organizat și o conferință științifică la subiect, pentru a aduce la cunoștința factorilor de decizie, dar și agricultorilor, situația reală în domeniu.
În scurt timp, vor fi organizate și sesiuni de instruire, inclusiv la Ungheni, cu participarea a peste 100 de fermieri şi antreprenori din agricultură, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, specialişti ai instituţiilor publice din domeniul agroindustrial din raionul Ungheni, dar și din județul Suceava (România) și regiunea Cernăuți (Ucraina). Vor fi puse în discuție cele mai stringente probleme ce țin de degradarea solului și soluțiile de redresare a situației.
Pînă atunci, însă, am încercat să aflăm părerea unor factori de decizie și agricultori din raion privind degradarea solurilor.
Agricultorii – vor să știe mai multe
”Într-adevăr, avem soluri erodate. Circa 20 de hectare din terenurile pe care le gestionez la ora actuală sînt supuse eroziunii”, a recunoscut Anatol Plăcintă, lider agricol din Sculeni. Soluția? ”Deocamdată, nu întreprind nimic. Las aceste terenuri în voia sorții și vă spun de ce. Pentru ca să readuci la o stare normală terenurile respective, este nevoie de investiții foarte mari. Sigur, dacă statul ar veni cu un suport, aș mai pune și eu umărul, și am mișca astfel carul din loc. Atîta timp cît voi fi lăsat de unul singur, față-n față cu această problemă, nu cred că voi putea să fac mare lucru”, a explicat dînsul, după care a punctat: ”Ar fi salutabilă ideea unui proiect care ar oferi și ceva bani în vederea reducerii degradării solurilor, dacă nu a stopării fenomenului respectiv. Agricultorii noștri suportă anual prea multe cheltuieli, ca să fie capabili, de unii singuri, să soluționeze și problema eroziunii solurilor”.
Un alt lider agricol, din satul Blindești, Ivan Volosciuc, a declarat: ”Pînă și un neprofesionist poate spune că, într-adevăr, problema eroziunii există la noi”. Terenurile degradează, recolta e din ce în ce mai mică. ”Eu consider că trebuie să întreprindem de urgență măsuri specifice pentru a stopa fenomenul. În primul rînd, cred că ar trebui să schimbăm metodele de îngrijire a solului. Plugul tradițional, pe terenuri erodate, sînt strict interzise. Utilajele noi sînt foarte scumpe. Ce să facem? Mai pe scurt, totul se rezumă la sume enorme de bani, pe care nu știu dacă cineva dintre agricultori le are în prezent”, a adăugat dînsul. La final, agricultorul a mai spus: ”Eu sînt gata să studiez mai aprofundat despre acest fenomen. Mi-ar fi de ajutor niște sfaturi și o consultanță de la specialiștii în domeniu. Aceștia ar fi bine să vină cît mai des în teritoriu, pentru a ne demonstra pe viu ce și cum să facem”.
În același registru a fost și Iurie Toma, agricultor din Măcărești. ”Eroziunea mi-i cunoscută bine”, a punctat dînsul, menționînd că, din cele 620 de hectare pe care le deține, o treime sînt supuse eroziunii. ”La noi, în zona Măcărești, în urma ploilor puternice, lanurile sînt ”spălate” de tot ce-i mai bun, iar în urmă rămîne doar lutul”, a explicat agricultorul, după care a continuat: ”Luptăm cu eroziunea cum putem și cu ce avem. Nu prea ne reușește, pentru că tehnica agricolă pe care o avem este învechită și nu face față situației. Tehnica modernă este prea scumpă și nu ne permitem să o cumpărăm. În rezultat, avem cîmpuri slabe și roadă puțină”. Iurie Toma a venit și cu o soluție: ”Ar fi bine ca și statul să se implice, să ne acorde sprijin în combaterea eroziunii, pentru că, altfel, nu știu dacă vom reuși”.
Nicu Slupețchi, agricultor din Gherman, a pus accentul pe instruiri. ”Aș fi interesat să studiez mai aprofundat despre eroziune, căci, recunosc, nu prea sînt în temă. Nu aș fi împotrivă să aflu de la specialiștii în domeniu care ar fi soluțiile”, a accentuat dînsul.
Marian Bortă, lider agricol din Chirileni, se pare că e mult mai optimist. ”Noi nu prea avem terenuri supuse eroziunii. Doar, atunci cînd cad ploi abundente, se observă în anumite locuri scurgeri de ciornoziom. În rest, nu ne confruntăm cu o eroziune accentuată în zonă”.
Factorii de decizie: ”Nu, nu, nu!”
”La noi nu sînt terenuri erodate, nu sînt alunecări de teren, doar o rîpă în sat este, dar ea nu ne face probleme”, a declarat  Sergiu Tarlapan, inginer cadastral în primăria Chirileni.
”Sînt de doi ani în funcție și nu am reușit să intru în temă. Lucrez mai mult în birou și de aceea nu cunosc situația. Dar, din cîte sînt informată, noi nu avem terenuri erodate. Au fost, cu vreo șapte ani în urmă, niște porțiuni, dar ele au fost împădurite”, a spus și Natalia Iarmalovici, inginer cadastral în primăria Sculeni.
”Țin minte bine cînd satul nostru, Hîrcești, a nimerit în centrul atenției, că, cică, ar fi în pericol din cauza alunecărilor de teren. Noi considerăm că au fost urmărite cu totul alte scopuri, despre care nu voi vorbi acum”, a declarat, din start, Mihai Știrbu, inginer cadastral la primăria Hîrcești. Și asta, chiar dacă despre pericolul respectiv au vorbit savanții de la Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului ”Nicolae Dimo” din Chișinău, urmare a unui studiu realizat aici.
Sînt luate măsuri de precauție
Mihai Știrbu, inginer cadastral la Hîrcești, a subliniat că duce în permanență evidența tuturor terenurilor ce par suspecte: ”O atenție deosebită acordăm dealurilor, mai ales primăvara, cînd se topesc zăpezile, dar și toamna, cînd au loc ploi îndelungate. Atunci mergem în zonele respective, punem semne și urmărim situația. Slavă Domnului, pînă la moment nu am înregistrat nici o schimbare”. Mihai Știrbu a mai spus: ”Da, sîntem de acord că zona Culei este expusă eroziunii mai accentuat, știm că aici, prin anii 1972-1973, au avut loc alunecări de teren masive, în urma cărora a și apărut satul Drujba, dar de atunci, vă asigur, au fost luate toate măsurile de precauție, au fost împădurite toate dealurile și, parcă, probleme nu sînt. Sperăm nici să nu apară. Noi, la nivel de autorități locale, am făcut și facem tot ce ne stă în puteri ca să prevenim un eventual pericol, dar cu natura nu poți lupta”.
”La noi nu-i atît de gravă situația la capitoluil eroziune. Cu cîțiva ani în urmă, a fost cu mult mai grav. O porțiune mare de teren dinspre Fălești era erodată, dar, prin anul 2008, a fost împădurită. Acum, situația s-a ameliorat, iar pe acel loc avem o pădure tînără. Tot așa s-a întîmplat și cu alte porțiuni, în special pășuni de la marginea satului, care acum sînt împădurite. În prezent, avem o porțiune mare de teren expusă eroziunii, dinspre satul Zagarancea. De aceea am decis să oferim acest teren pentru a se extrage de acolo lut – pentru construcția drumului Chișinău-Sculeni. Ulterior, pe acest loc va fi adus ciornoziom și suprafața va fi împădurită.
În ceea ce privește terenurile agricole, acestea nu-s afectate de eroziune. Pot să vă mai comunic că noi sîntem printre primăriile lider care s-au ocupat intensiv cu împădurirea terenurilor erodate, astfel că acum avem multe locuri cu păduri tinere, iar situația privind eroziunea solurilor s-a ameliorat semnificativ”, a spus inginerul cadastral din primăria Todirești, Oxana Darii.

Și la Sinești eroziunea solurilor este un subiect frecvent abordat în primărie. Cel puțin, așa a declarat primarul Iurie Țăruș. ”Ne străduim să ținem la control toate locurile expuse eroziunii, în special pantele abrupte”, a accentuat dînsul.
Ion Mihailov, inginer cadastral la primăria Măcărești, susține, ca și colegii săi din alte primării, că ”subiectul respectiv este în permanență în vizorul specialiștilor”. ”Luptăm cu eroziunea cum putem: plantăm în zonele de risc livezi, vie. Și totuși, eroziunea creează mari bătăi de cap agricultorilor”, a adăugat dînsul.

Dacă spun savanții…
Primarul de Cornova, Ștefan Roșca, a fost scurt în declarații: ”Dacă spun savanții că zona noastră, supranumită zona Culei, este cea mai afectată din punct de vedere al eroziunii solurilor,  atunci noi ce ar trebui să mai adăugăm? E foarte bine ca s-a făcut un studiu în acest domeniu, dar ar fi și mai bine dacă ar exista și o strategie națională de soluționare a problemei”.
”Eroziunea solului este o problemă actuală în părțile noastre. Acum sîntem cu frica în sîn și cu ochii la cer. Ploile, indiscutabil, agravează situația, favorizînd apariția eroziunii”, a menționat Iraida Olaru, inginer cadastral la primăria Boghenii Noi, după care a continuat: ” E o situație gravă. În alte țări lumea și din piatră scoate pîine, în timp ce la noi un pămînt cu o bonitate atît de înaltă e lăsat de izbeliște. Păcat”.
Părerea organizațiilor neguvernamentale din agricultură
Petru Vizitiu, Centrul Ungheni al Agenției de Dezvoltare Rurală ACSA: Am asistat la activitățile prevăzute de proiectul privind combaterea eroziunii în raionul Ungheni, am ascultat cu atenție toate discursurile savanților privind subiectul în cauză. Cifrele pe care le-am auzit m-au pus pe gînduri. De aceea, în primăvara care a trecut, mi-a venit ideea să creăm, la Hristoforovca,  un lot demonstrativ, cu aplicarea mai multor metode de combatere a eroziunii solului, în baza căruia să instruim, ulterior, cît mai mulți fermieri din raion. Totul a pornit bine, am aplicat la un program de granturi mici, am obținut un grant în valoare de opt mii de lei, am cumpărat semințe de iarbă, pe care am semănat-o printre rînduri de  zmeură. Am creat și cîteva fîșii de protecție antierozie. Dar… seceta ne-a cam dat planurile peste cap.
Cu toate acestea, nu vom renunța. Ne gîndim să continuăm cele începute la primăvară, cînd vom repeta  pașii prevăzuți în proiect. La final, cînd vom obține acest lot demonstrativ, sperăm să instruim cît mai mulți agricultori în vederea combaterii eroziunii solurilor.
Iurie Vrabie, Asociația Producătorilor Agricoli ”Uncalnis”: Salut implementarea proiectului “Utilizarea experienţei europene în combaterea eroziunii solului” în raionul Ungheni. Este foarte benefic și cred că ar trebui să aibă continuitate. La momentul actual, degradarea solului, eroziunea, este o mare problemă pentru Republica Moldova.
Acest lucru ar trebui să-l înțeleagă toți: de la opincă la vlădică. Trebuie să acordăm o atenție sporită atît fenomenului respectiv, cît și combaterii acestuia. Avem nevoie urgentă de o strategie națională în vederea combaterii și stopării eroziunii solurilor, e nevoie de planuri strategice în acest sens și la nivel de raion, și în fiecare primărie în parte. Inginerii cadastrali ar trebui instruiți, ar trebui instruiți în permanență și fermierii mici, și producătorii agricoli mari.
Spunea Ștefan cel Mare: ”Moldova nu este a noastră, ci a urmașilor urmașilor noștri”. Să nu uităm niciodată acest lucru. Să avem grijă de cea mai mare bogăție a țării – pămîntul.
”Ne-am propus să sensibilizăm opinia publică. E timpul să acționăm mai ferm”
Eudochia Viziru, coordonatorul Proiectului “Utilizarea experienţei europene în combaterea eroziunii solului”, președinte Agenția pentru Dezvoltarea Regională şi Integrarea Europeană Ungheni – ADRIEU:
Cu părere de rău, încă nu conștientizăm pînă la capăt situația critică, în care este acest proces de erodare, de distrugere a solului. Există vreo localitate, vreun primar sau un specialist în domeniu care ar putea să spună că sînt luate toate măsurile pentru a preveni fenomenul respectiv? Nu cred că cei ce au declarat că în localitățile lor nu există procese de erodare a solului au vorbit cu responsabilitate și în cunoștință de cauză.
În raionul Ungheni eroziunea de suprafață alcătuiește circa 20% din suprafața totală a solurilor. Cel mai intens sînt supuse procesului de degradare prin eroziune solurile cernoziomice (83,4% din suprafață), iar pe cele cenușii eroziunea se manifestă pe 16,5%. Cele mai mari schimbări au fost înregistrate pentru alunecările de teren, suprafața cărora a crescut, în ultimii ani, de la 13612,96 ha pînă la 19806,29 ha. O spun savanții. Concluziile lor pot fi găsite în rezumatul studiului privind procesele erozionale în raionul Ungheni. Apropo, studiul respectiv este unul complex, în care se regăsește și analiza situației la zi, și recomandări privind stoparea eroziunii.
Academicianul Serafim Andrieș a enunțat, la conferința de la Ungheni, organizată în cadrul aceluiași proiect, o cifră îngrijorătoare: ”Prejudiciul direct, cauzat resurselor de sol, în rezultatul eroziunii de suprafață în raionul Ungheni, constituie 9653 milioane de lei”.
Savanții au stabili că principalele acțiuni care au condus la accelerarea proceselor erozionale în raionul Ungheni au fost: valorificarea excesivă a fondului funciar (75 % din total) cu includerea la arabil a terenurilor cu grad sporit de înclinație; abandonarea asolamentelor zonale antierozionale; cota sporită a culturilor prășitoare pe terenurile în pantă; defrișarea fîșiilor forestiere de protecție și lipsa fîșiilor de regularizare a scurgerilor pe versanți; lucrarea solului cu devieri mari de la direcția generală a curbelor de nivel; lipsa celor mai simple măsuri agro –  și fitotehnice antierozionale pe terenurile în pantă.
Atenție! Eroziunea solului este un proces ireversibil, spun savanții. Stratul fertil de sol, odată spălat de pe pantă de către apă, este pierdut, practic, pentru totdeauna.
Nu întîmplător, Proiectul ”Utilizarea experienței europene în combaterea eroziunii solului” este implementat la Prioritatea 2, ”Mediu și pregătirea pentru situații de urgență”, al Programului Operațional Comun România – Ucraina – Moldova 2007-2013. Modul de conviețuire prietenoasă cu mediul este un imperativ al timpului.
Prin implementarea acestui proiect, ne-am propus să sensibilizăm opinia publică, administrațiile publice locale și centrale, instituțiile și organizațiile obștești privind eroziunea solului. Ar fi cazul să fie stabilite, la nivel de primării, cît și la nivelul raionului, direcții strategice de combatere a eroziunii solului.
Să nu lăsăm lucrurile de azi pe mîine, căci ar putea fi prea tîrziu.