Un alt fel de diplomație

Ala MutilicaÎntre a cunoaște și a înțelege e o prăpastie adîncă. Am rămas în urmă atît cu cunoașterea, cît și cu înțelegerea, fără a ne da seama de asta. Nu facem nimic pentru a ne perfecționa sau autoinstrui. Toată comunicarea noastră cu prietenii sau colegii se reduce la cele auzite. Am auzit la radio, am auzit la televizor, am auzit de la tanda, am auzit de la manda. Oamenii obișnuiți nu sînt în stare să  producă idei. În cel mai bun caz, lansează ideile vechi ca noi. Sau repetă ceea ce au învățat cu ani în urmă.
Mai ieri, mi-a atras atenția un articol întitulat ”Fa-ți o favoare, lăsa visele în dormitor”. La început, m-am cam indignat. Cum așa? Nimeni, vorba poetului, nu mai are timp să se oprească și să înțeleagă lucrurile fine? Este o boală a timpurilor moderne. Oamenii care au reușit în viață, au pornit de la o idee simplă. Au visat să reușească, să aibă parte de împlinire profesională, personală, financiară. Și au reușit. Nu pentru că ar fi dat peste vreun peștișor de aur care le-ar fi împlinit trei dorințe. Au reușit, pentru că și-au dorit, nu au ascultat pe nimeni altcineva decît propria voce interioară, propriile vise.
La sfîrșit, autorul acelui articol propune următoarele: dacă vrei să reușești, pune accentul pe competențe și instruire, căci fără ele visul doar vis rămîne. Cum crezi, cititorule, are dreptate?
Oare ce simt oamenii cînd privesc de la distanță cum le trece viața? Cînd privesc cum zboară, una cîte una, foile din calendar sau acele ceasornicului învîrt nebunește o roată de rutină? Oare socoate cineva cît a trăit, sau cît au trăit alții pentru el, sau el pentru alții?
Oamenii, de multe ori, acționează irațional, iartă-i. Dacă ai succes, vei cîștiga prieteni falși și dușmani adevărați. Dar continuă. Dacă ești sincer și deschis, oamenii te pot înșela. Nu-ți lăsa visele să piară, căci dacă pier, viața nu-i decît un zbor frînt, ți-o trăiești ca o pasăre rănită ce nu mai poate zbura.
,,Un domn se hotărăşte să meargă la un safari în Africa. Îl ia cu el şi pe cîinele său bătrîn. Într-o zi, cîinele, bucuros, aleargă după fluturi, pînă cînd îşi dă seama că s-a rătăcit. În timp ce adulmeca urmele ca să găsească drumul, vede un leopard alergînd spre el cu intenţia vădită de a-l înfuleca. Cîinele îşi zice: ”Văleu! Sînt terminat!”, dar observă nişte resturi de oase şi, punîndu-se cu spatele la leopardul care se apropia, începe repede să le roadă cu poftă. Cînd să sară leopardul pe el, cîinele exclamă: ”A fost cu adevărat delicious leopardul! Oare unde mai găsesc unul?”. La auzul acestor vorbe, leopardul se opri brusc, speriat, şi fugi de acolo.
În tot acest timp, o maimuță, care a privit întreaga scenă, se întrebă cum ar putea profita de ceea ce știa, pentru a obţine protecție din partea leopardului. Alergă repede după el. Cîinele, văzînd-o că fuge, își dădu seama că ea pune ceva la cale.
Maimuța îl ajunge din urmă pe leopard şi îi povesteşte despre viclenia cîinelui. Tînărul leopard, furios că a fost păcălit, zice: ”Hai, maimuță, sari pe spatele meu și vei vedea ce păţeşte cel care vrea să mă înșele!”.
Cîinele vede leopardul cu maimuța în spinare și se întreabă neliniștit: ”Ei, acuma ce mă fac?!”.
Se puse din nou cu spatele la atacatori și se comportă ca și cum nu i-ar fi văzut. Cînd aceştia ajunseseră aproape de el, strigă cu ciudă: ”Unde-i afurisita aia de maimuţă?! De-o oră am trimis-o să-mi aducă un alt leopard !”.
Morala: ”Iată ce numim noi diplomație! Gîndește rapid, acționează și mai rapid. Învinge inamicul cu propria lui armă!”.


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *