În stare de degradare avansată sau nu, rămîn a fi, totuși, monumente de valoare

Erau cele mai atractive, cele mai mari și mai frumoase clădiri de pe timpuri. Au găzduit personalități marcante ale vremurilor demult trecute. Au fost martore ale unor evenimente importante. Acum, o parte dintre ele au rămas doar ruine. Este vorba de conacele boierești, construite cu sute de ani în urmă.

În regiunea Ungheni – Nisporeni – Călărași au mai rămas doar cinci: trei la Nisporeni și două la Călărași. Ungheniul, se pare, este lipsit de astfel de monumente. Cel puțin, așa arată Registrul de Stat al monumentelor de pe teritoriul Republicii Moldova. În cîțiva ani, s-ar putea ca numărul conacelor să scadă și mai mult. Potrivit Registrului respectiv, două dintre cele cinci conace sînt într-o stare avansată de degradare, iar unul – în stare nesatisfăcătoare.

CĂLĂRAȘI
Satul Bahmut. O grămadă de gunoi, rămășițe de pereți, invadate de buruiene – cam așa arată, la ora actuală, fostul conac al familiei Ciolac-Malski, o familie de nobili polonezi. Conacul a fost construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în stil neoclasic rusesc. Era o adevărată bijuterie. Impresionantă era, în mod special, aleea de marmură, străjuită simetric de două rînduri de castani şi pini. În preajmă se afla și un parc cochet, cu arbori şi arbuşti exotici.

Fusese construit şi un lac, în care se zbenguiau peștișori de tot felul.

N-a mai rămas nimic din toate acele frumuseți. Acum cîțiva ani, în dorința de a salva conacul, primăria Bahmut a făcut un demers către Ministerul Culturii, prin care a solicitat un million și jumătate de lei de gunoi pentru a efectua lucrări de restabilire a edificiului. Potrivit Liubei Bădărău, pe atunci primar, în prezent secretar al consiliului local, răspunsul a fost unul negativ.

Ulterior, la Bahmut a venit și un reprezentant al Ambasadei Poloniei în R.Moldova. A fost, însă, prea tîrziu. După ce a văzut ce a mai rămas din acel conac, a înțeles că, practic, nu mai e nimic de făcut. Ar fi fost nevoie de o sumă foarte și foarte mare pentru a restaura clădirea.
Liba Bădărău spune că și-ar fi dorit să transforme conacul în muzeu. N-a fost să fie. Pînă și gardul din sîrma ghimpată cu care era îngrădit conacul a dispărut.

Satul Păulești. Conacul de aici, al boierului Dinu Ruso, construit pe la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, poate fi încă salvat.
Pe vremuri, conacul era de o frumuseţe rară. Și astăzi au mai rămas urme ale acelei frumuseți de altă dată. Lîngă conac, crește dîrz un platan de aproape 300 de ani. Se spune că este cel mai bătrîn platan din țară. Are o înălțime de 25 de metri, iar tulpina lui poate fi cuprinsă de șase oameni. Tot în apropiere de conac, și azi mai poate fi văzut un ceas natural, format din 24 de pini, plantați în cerc, la distanţe egale unul de celălalt. Acest ceas colosal indica boierilor ora exactă. Acum, nouă pini din cei 24 sînt uscați. Primarul satului, Elena Lungu, își dorește să replanteze în acel loc pini tineri, ca să păstreze vie amintirea vremurilor trecute.

În ceea ce privește conacul, din an în an, degradează. Au rămas doar pereții, străbătuți de fisuri. A rămas acoperișul, care abia de rezistă. De uși și geamuri – nici vorbă. La intrare, în prag, sînt marcați anii: 1791, 1979. Primul indică data construirii conacului, al doilea – deschiderea aici a unei tabere de odihnă pentru copii.
”Este foarte tristă soarta conacului. Pe timpuri, era un loc pitoresc, acum însă, totul e delăsat”, accentuează primarul satului. Se spune că acest conac a aparținut mai multor familii de boieri: Carp, Ruso, Goilov, Stilus. Ultimul a plantat în jur salcîmi, numiți de localnici și acum salcîmi boierești.

După ce fusese lăsat de izbeliște ani la rîndul, în 1979 conacul a fost transformat în tabără de odihnă. Însăși Elena Lungu, actualul primar de Păulești, s-a odihnit aici. În perioada 1990-1992, conacul a găzduit contabilitatea colhozului. Apoi, a fost privatizat. Primarul nu-și poate explica ce și cum s-a întîmplat. ”Monument istoric privatizat!”, spune dînsa un pic indignată.

Există, însă, o speranță. Proprietarul actual, Vasile Barbăneagră, un om de afaceri stabilit cu traiul la Chișinău, intenționează să restabilească, din banii proprii, conacul. Ar avea nevoie, spune, de vreo trei-patru milioane de lei.

”Am făcut un calcul. Dacă ar fi să renovez conacul, vor veni anual aici cam 35 mii de turiști. La sigur îi vom atrage, pentru vom avea ce să le arătăm”, spune dînsul. Potrivit omului de afaceri, lucrările de renovare ar putea începe chiar în acest an.

NISPORENI
Satul Iurceni. ”Conacul familiei Ralli se află într-o stare satisfăcătoare”, se menționează în Registrul de stat al monumentelor. ”Nu există un așa monument la Iurceni”, declară ferm Ion Teleman, directorul muzeului din sat, după care adaugă: ”Cunosc bine istoria acestei minciuni”. Potrivit dînsului, este vorba de o casă de vînătoare a boierului Ralli, o casă veche, tipic țărănească, cu tindă și două odăi. Acum, acolo trăiește o familie simplă. Primarul de Iurceni, Gheorghe Saracovici, a refuzat categoric să răspundă la întrebările noastre.

Satul Zberoaia. Conacul familiei Gonata, construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, stă și el să cadă. Pereții se ruinează tot mai mult, din acoperiș aproape că nu a mai rămas nimic. Scările ce duc spre el sînt la fel o ruină. E nevoie de cîteva milioane de lei pentru restaurare. Deocamdată, primarul Damian Pîrlici n-a reușit să găsească o sursă de finanțare, deși a făcut numeroase tentative în acest sens. Dînsul, însă, este convins că va veni timpul cînd conacul de la Zberoaia va reînvia, devenind una dintre cele mai importante atracţii turistice din țară.

Satul Milești. Conacul boierului Cazimir de aici e într-o stare satisfăcătoare. O fi mai mic decît altele și mai ușor de întreținut? O fi mileștenii mai gospodari și au avut grijă să nu fie distrus? Cert e că, la moment, aici au loc lucrări de reparație. Anual, consiliul local alocă bani pentru a menține conacul într-o stare satisfăctoare. Anul trecut au fost schimbate cîteva geamuri, urmează și în acest an să fie schimbate cîteva, afirmă primarul Petru Leucă. În trei odăi ale fostului conac  este amplasat muzeul satului. ”După reparație, toată clădirea va fi folosită pentru muzeu”, accentuează primarul, menționînd că circa trei mii de exponate așteaptă să fie expuse.